Sunt copiii cu dizabilităţi defavorizaţi?

Persoanele cu handicap fizic sunt defavorizate atât de soartă cât şi de societate pentru că angajatorii refuză să îi încadreze în câmpul muncii. Unele instituţii "uită" să îi informeze cu privire la drepturile pe care le au, iar altele îi ignoră, deşi intră în obligaţia lor să îi aibă în grijă.
Într-o şcoală incluzivă, aceştia învaţă să-şi fixeze propriile sarcini, să aibă aspiraţtii realiste, învaţă că prejudecăţile şi discriminarea pot fi combătute pentru că există mulţi oameni cu suflet mare. Într-o şcoala incluzivă, elevii, trebuie să simtă că sunt în siguranţă, să comunice, să simtă că sunt acceptaţi şi valorizaţi, să-şi dezvolte abilităţile şi capacităţile, să fie pregătiţi să accepte diferenţele şi să le utilizeze ca resurse pentru propria dezvoltare. De mult timp aceşti copii se luptă cu prejudecăţile oamenilor care nu-i înţeleg şi cel mai greu pentru ei este faptul că sunt judecaţi pentru aspectul lor fizic, dar ei nu sunt vinovaţi pentru felul cum arată. Un copil chiar dacă se naşte cu malformaţii are drepturi depline, ca specie şi fiinţă umană, care merită să trăiască şi să se bucure de viaţă. Toate realităţile pământeşti sunt cu defecţiuni, dar pentru acest motiv nu sunt eliminate. De aceea se pune din nou întrebarea: cine stabileşte ce calităţi trebuie să aibă viaţa umană pentru ca ea să fie demnă de om, şi, în consecinţă, să merite să fie trăită? De pildă, în cazul mongoloizilor: cu ce drept s-a hotărât că ei vor fi nefericiţi?  E adevărat că sunt cazuri tragice de vieţi omeneşti pentru care, omeneşte vorbind, e greu să găseşti un sens. Dar dacă noi nu putem găsi cu mintea omenească un sens, putem trage oare concluzia că el nu există? De unde ştim că în ochii lui Dumnezeu aceste fiinţe nu sunt mai valoroase şi mai preţioase decât oamenii consideraţi normali?

Din păcate oamenii normali nu pot sau cu siguranţă, majoritatea nu vor să-i înţeleagă pe cei cu handicap fizic şi îi exclud pur şi simplu din cercurile lor. Unii spun că le este milă de ei şi de aceea nu pot să realizeze o comunicare cu aceştia, deşi mila este ultimul lucru de care ar vrea să audă copiii cu probleme. Singurul lucru pe care îl cer este să fie trataţi normal şi să fie acceptaţi aşa cum sunt.

În Canada, deşi multe persoane cu handicap fizic sunt foarte educate şi instruite, obţin greu un loc de muncă, interpunându-se o legislaţie deficitară. Guvernele discriminează intenţionat pe cei cu handicap în domeniile asistenţei şi angajării. Deşi Canada se află în vârful piramidei acordării de drepturi umane, iată, se întâmplă şi contrariul.
În China, conform UNICEF, multor copii cu handicap li se neagă dreptul la educaţie şi îngrijire. Consideraţi o ruşine şi de teama de a nu fi etichetaţi inferiori, mulţi părinţi din zonele rurale îşi închid copiii handicapaţi în casă.

În Europa de Est situaţia lor nu este cu mult mai bună. În Rusia, instituţiile de boli mintale îi sterilizează pe cei cu handicap. Această practică a fost folosită şi în Germania nazistă, în provincia canadiană Alberta şi în Columbia britanică (în trecut). Deşi cei care au practicat sterilizarea au afirmat că au avut aprobarea pacienţilor lor, aceştia fie erau sub efectul medicamentelor când au semnat pentru sterilizare, fie nu erau conştienţi de ce semnau.
În Grecia Antică, cazul Spartei este aparte. Fiind un stat aristocratic, militarist, oricine trebuia să fie apt pentru a lupta. De aceea un nou născut era verificat, chiar dacă era fată. Dacă se considera că nu era apt pentru a lupta era aruncat de pe stâncă, lăsat pradă vulturilor, acesta murind în final. Evident, cei consideraţi inapţi erau cei cu dizabilităţi fizice sau mentale.
De exemplu, Claudius (Roma Antica) a fost ţinut izolat în copilărie, apoi a fost abandonat de familie, fiind considerat o mare umilinţă pentru ei. Având mult timp la dispoziţie, s-a dedicat foarte mult studiului, devenind şcolar, o raritate pentru un cetăţean roman cu handicap. Astfel că inteligenţa lui l-a salvat.

Şi acum trageţi dumneavoastră concluzia….au fost şi sunt copiii cu dizabilităţi defavorizaţi şi de ce continuăm să fim sălbatici când noi trăim în civilizaţie într-o comunitate?

   06:38

Da o nota acestui articol

Nota:~ Articol nenotat

1 2 3 4 5