Spune NU drogurilor

Drogurile sunt substanţe solide, lichide sau gazoase, care odată absorbite de organism perturbă una sau mai multe funcţii importante, de cele mai multe ori iremediabil, şi care influenţează negativ starea de sănătate, sentimentele şi percepţia. Consumul abuziv al unei astfel de substanţe poate provoca mai multe tipuri de tulburări fizice sau psihologice; fizica atunci când, ca urmare a gradului lor de toxicitate, dăunează organismului persoanei care le consumă. Ex: consumul regulat de tutun poate cauza bronşite cronice iar cele psihologice atunci când au un efect negativ asupra echilibrului personal, psihologic sau de adaptare sociala. Ex: cazul cuplurilor conflictuale datorită abuzului de alcool.
Efectele biologice actuale ale canabisului sunt reduse şi aproape nesemnificative. Au fost constatate următoarele efecte: creşterea frecvenţei pulsului, o umplere mai puternică a vaselor conjunctivale (vasele sanguine de la nivelul conjunctivei ochiului), modificarea fluxului sanguin cerebral corespunzătoare stărilor de meditaţie şi concentrare.
De asemenea, pot apărea simptome ca: scăderea tensiunii arteriale, uscarea mucoasei nazale şi faringiene, vomă, diaree şi senzaţie imperioasă de foame. Efectele psihice ale substanţelor active din cannabis depind în mod decisiv de personalitatea şi mediul social al consumatorului.
Se descriu diferite faze ale stării tipice de euforie.  Printre efectele iniţiale se numără adesea o stare de agitaţie, însoţită ocazional de stare de tensiune şi anxietate, stări ce vor fi urmate în curând de o senzaţie plăcută de siguranţă şi ocrotire. Urmează stări introspective şi echilibrate, de un calm deosebit. Alteori pot apărea oscilaţii ale stării de spirit, râsul nemotivat alternând cu tăcerea contemplativă. Este caracteristică intensificarea percepţiei mediului extern şi intern. În cazul consumului în grup, aceste modificări pot determina o trăire mai intensă a relaţiilor de grup. Pierderea aptitudinilor critice pe durata stării de stupoare poate duce la perceperea defectuoasă a realităţii obiective. Consumatorul nu face faţă întotdeauna intensităţii trăirilor noi, ceea ce poate avea ca şi consecinţă apariţia unor stări de anxietate severă.
Cocaina este extrasă chimic din frunzele tufei de coca. Planta, înaltă de mai mulţi metri, creşte în zonele tropicale din America de Sud şi pe arhipelagul indonezian (Malaiezia). Cocaina are efect anestezic asupra terminaţiilor libere nervoase de la nivelul mucoaselor şi plăgilor. În trecut, cocaina a fost folosită ca anestezic local, azi în acest scopt sunt utilizaţi derivaţi sintetici ai ei.
Sub acţiunea continuă a cocainei, nevoia de somn este neglijată, asemenea senzaţiei de foame, astfel încât individul poate renunţa mai mult timp la aportul alimentar. Dispare sentimentul de oboseală şi epuizare, dispoziţia se ameliorează iar mobilizarea creşte. Există, pe de o parte, şocul de cocaină, iar, pe de altă parte, intoxicaţia acută cu cocaină, Şocul de cocaină se manifestă prin insuficienţă circulatorie gravă şi dispnee severă ce apar deja la cele mai mici cantităţi. Este vorba de un fel de reacţie de hipersensibilitate.
Un efect caracteristic al cocainei îl reprezintă aşa-numitele halucinaţii tactile. Bolnavii psihotici au senzaţia prezenţei unor vieţuitori minuscule, a unor particule fine de praf sau a unor obiecte de dimensiuni mici pe pielea lor, pe care pretind, uneori, că le şi văd. În consecinţă, se vor scărpina puternic (prezintă urme de grataj).
GHB (gama-hidroxi-butiratul) este o substanţă naturală, produsă şi de organismul uman. Concentraţia maximă este la nivelul creierului, motiv pentru care se presupune că ar avea rol de neurotransmiţător la acest nivel. GHB a fost prima dată produs prin sinteză acum circa 30 de ani. Au fost relatate primele cazuri de intoxicaţie, mai ales prin supradozarea şi combinarea cu alte substanţe sinergice. De asemenea, sunt cunoscute unele cazuri de deces. Riscul este deosebit de mare în cazul consumului concomitent de alcool, ecstasy sau heroină.
Riscul principal legat de acest drog este necunoaşterea concentraţiei şi purităţii, respectiv a amestecului cu alte substanţe, în primul rând alcool. În stare pură, GHB este practic lipsit de efecte adverse periculoase, chiar şi în doze mai mari. În doze mari intervine o sedare puternică, până la comă, a persoanei. Supradozarea poate duce la convulsii şi confuzie marcată.

   12:51

Da o nota acestui articol

Nota:~ Articol nenotat

1 2 3 4 5