Home · Zig Zag · Femeia - cea mai importantă fiinţă din lume

Ultima oră

RSS Display

Femeia - cea mai importantă fiinţă din lume

Pe 8 martie, în România se sărbătoreşte Ziua Femeii. Până în decembrie '89 se vorbea de ziua mamei, prilej cu care se organizau spectacole dedicate mamelor. După Revoluţia din 1989 noţiunea de Ziua mamei este înlocuită cu Ziua femeii.
Femeia este cea mai importantă fiinţă din lume, mamă şi iubită, elemente fără de care întregul univers nu ar exista.
În atenţia bărbaţilor! Nu uitaţi să cumpăraţi flori. În această zi sunt permise toate categoriile de flori, fie că sunt flori de gradină, de apartament, în ghivece sau aranjamente florale, de la narcise, orhidee, iris, frezie, până la jerberă, trandafiri, crini, lalele.
Tradiţia românească oferă, în prag de primăvară, un bun prilej de sărbătorire a „sexului frumos”. În această zi, bărbaţii sunt excepţional de amabili şi atenţi faţă de reprezentantele sexului frumos, ceea ce le face pe femei să-şi dorească un 8 Martie în fiecare zi.
 Prima propunere de a sărbătorii Ziua Femeii a fost făcută şi aprobată în 1910, la  Conferinţa Femeilor Socialiste de la Copenhaga, dar prima sărbătorire a avut loc în anul următor.
De ce tocmai ziua de 8 martie? Unul dintre motive (şi cel mai invocat) este că în această zi avuseseră loc mai multe demonstraţii revendicative ale femeilor muncitoare, începând cu o grevă a ţesătoarelor new-yorkeze din 1857.
Şnurul de fire împletite, din culorile alb şi roşu, reprezintă simbolul primăverii, norocului şi bunăstării, ca fiind nelipsit de la această sărbătoare, dăruit fetelor şi femeilor începând cu 1 Martie. Semnificaţia culorilor alb şi roşu sau modul de purtare al şnurului a fost interpretată diferit de-a lungul timpului.
La începuturi, femeile purtau aceste şnururi confecţionate din cânepă şi mai târziu din bumbac, de ele atârnau pietricele de râu vopsite în roşu şi alb sau orice altceva specific primăverii, uneori chiar monede de argint şi aur. La copii, mărţişorul era prins în piept, pus la mână sau picior. Acesta se purta până la sfârşitul lunii martie,  iar mai apoi era aruncat într-un copac înflorit, pentru ca pomii să facă multe fructe în anul respectiv. Credinţa era că mărţişorul era luat în zbor de rândunele aducând noroc şi belşug celui ce l-a aruncat în copac. Cei care aveau monede agăţate de şnur cumpărau cu ele vin roşu şi caş pentru ca fetele să aibă faţa albă şi bucuroasă.

   03:54

Da o nota acestui articol

5 Nota:~ 5 din 2 voturi.