Chimioterapia

În funcţie de boală sau de stadiul acesteia, chimioterapia poate fi curativă, adică să aibă ca finalitate vindecarea organului bolnav sau complementara actului chirurgical sau radioterapiei. Reprezintă modalitatea de tratament ce utilizează medicamente citotoxice (citostatice) pentru distrugerea celulelor maligne. Se administrează pe cale intravenoasă (cel mai frecvent), orală, intracavitară, intraarterială, intratumorală sau intramusculară.
Chimioterapia poate fi:
- curativă (reprezentând principala modalitate de tratament).
- neoadjuvantă sau preoperatorie (cu scopul de reducere a tumorii primare, îmbunătăţirea controlului loco-regional al bolii şi scăderea riscului de diseminare la distanţă a bolii).
- adjuvantă sau postoperatorie (pentru reducerea riscului de recidivă locala sau la distanţă, la pacienţii cu factori de prognostic nefavorabil).
- paliativă (în scop de îmbunătăţire a calităţii vietii = reducerea simptomatologiei).
Principiul chimioterapiei este de a atinge, pentru a le distruge, celulele susa, care, în interiorul tumorii, sunt singurele capabile să se reproducă nedefinit.
Toate medicamentele anticanceroase care participă la această distrugere au o toxicitate mai mult sau mai puţin mare, putând afecta formula sanguină, pielea, părul sau alte organe.
Cu cât este mai puternică doza administrată, cu atât sunt mai mari şansele de a distruge un număr mai mare de celule canceroase, dar şi riscul de a distruge şi celulele sănătoase. Când nu există altă posibilitate, se administrează doze mari de chimioterapie, dar sub acoperirea unei grefe de măduvă osoasă, pentru a înlocui celulele sanguine definitiv distruse.
Chimioterapia se administrează de obicei în cure/serii de 1 zi, 2 zile, 3 zile sau 5 zile (există şi serii mai complexe), fiecare perioadă de tratament fiind urmată de o perioadă de refacere (3-4 săptămâni). Se pot utiliza unul sau mai multe citostatice, funcţie de localizare, formă histopatologică, stadiul clinic, bolile asociate şi opţiunea medicului curant.
Efectele secundare ale citostaticelor sunt multiple, cu grade variante de severitate, temporare sau permanente. Ele depind de citostatic, de doza administrată şi de durata tratamentului. Cele mai frecvente reacţii adverse sunt: astenie fizică, lipsa poftei de mâncare, alopecie (căderea părului), greaţă şi vărsături, risc crescut de infecţii (prin scăderea numărului de leucocite), sângerări diverse (prin scăderea numărului de trombocite), tulburări ale tranzitului intestinal (diaree sau constipaţie), anemie, mucozită, reacţii alergice. Majoritatea efectelor secundare pot fi ameliorate prin tratamente specifice şi de obicei dispar după terminarea chimioterapiei.

   05:57

Da o nota acestui articol

Nota:~ Articol nenotat

1 2 3 4 5