Se mai poartă: „Învăţaţi, învăţaţi, învăţaţi!”?

Cu toţii suntem amatori ai privitului la televizor, ai navigatului pe internet sau cititului de reviste şi ziare mondene, însă printre noi sunt şi elevi care înainte de toate acestea pun plăcerea de a învăţa şi implicit de a participa la cât mai multe olimpiade şi concursuri şcolare.
În acest indecis sfârşit de iarnă şi început de primăvară au avut loc olimpiadele şcolare pentru mai multe materii. Chiar săptămâna trecută s-au încheiat fazele judeţene pentru proba la geografie, biologie, matematică şi limba latină şi greacă.
Judeţul nostru s-a putut mândri, de-a lungul anilor,  cu rezultate fruntaşe obţinute de elevii gorjeni la probele naţionale şi chiar internaţionale la matematică, informatică şi chimie.
Am observat însă că, olimpiadele şcolare, ca orice alt lucru, au două feţe. Una care ne prezintă aspecte pozitive ce ne oferă foarte multe satisfacţii. Prin participarea la un concurs de acest tip în mod cert ne lărgim orizontul cunoştinţelor. Fie că pierdem  sau ieşim învingători, reuşim să mai punem o cărămidă la zidul pe care ne dorim să-l consolidăm. Totodată ne lărgim şi cercul de prieteni, pentru că simpla participare ne ajută să întâlnim şi alţi tineri cu aceleaşi interese ca şi noi şi astfel ajungem să socializăm într-un mediu în care toţi candidaţii au o trăsătura comună.
De asemenea, olimpiadele îţi dezvoltă spiritul competitiv, te pregătesc oarecum pentru ceea ce ţi-ai propus în viitor şi îţi oferă experienţa de care ai nevoie.
Partea opusă celei prezentate şi din start mai puţin fericită, este sentimentul de decepţie care apare inevitabil atunci când nu ai reuşit întocmai cum ţi-ai propus. Dar cum fiecare lucru rău are şi partea sa bună, aşa şi micile eşecuri te pot ajuta să înţelegi că nu poţi întotdeauna să ai parte numai de succes şi reuşită.
Dacă în prezent porunca leninistă „Învăţaţi, învăţaţi, învăţaţi” trezeşte un sentiment de vinovăţie, s-ar putea ca pe viitor ferventul apărător al educaţiei să fie dat cu totul uitării.
Unul dintre foştii noştri miniştrii ai educaţiei, Mihail Hărdău, considera olimpiadele şcolare drept „cea mai reprezentativă activitate a sistemului de învăţământ preuniversitar”. Pentru mulţi dintre noi acestea au o cu totul altă semnificaţie, pentru mine olimpiadele reprezintă ştiinţa ca fundament al cunoaşterii.
Nadina Cîrţînă

   04:35

Da o nota acestui articol

Nota:~ Articol nenotat

1 2 3 4 5