Prinţesele urbane citesc chick lit

Pe un raft stau aşezate perechile de pantofi, de forme şi culori diferite. Dulapul cu haine - diversitate că acolo nu găseşti nici în cele mai cunoscute „melting pot”-uri din lume. Nu e loc de discriminare aici! Draperiile curg în valuri de culori vii şi cât mai inspirate, paturile, sau canapele extensibile se întind ca nişte alviţe pe covoarele moi şi fanteziste.

Camera unei prinţese urbane este o panoplie de culori, mirosuri, forme şi texturi, desprinsă din cele mai frumoase basme relatate de revistele de modă.

Dar nu este numai atât, căci o prinţesă urbană care se respectă apreciază şi arta şi cultura, în toate formele lor. Astfel se explică tablourile fanteziste şi rafturile doldora de cărţi ale căror titluri variază de la Camus, la …Candace Bushnell. Cine e ultima autoare vă întrebaţi, şi în ce curent se încadrează opera ei? Sex and the City şi Chicklit… vă spun ceva?

Dar totuşi… ce este o prinţesă urbană?

Prinţesa urbană este femeia secolului XXI. Castelul ei e oraşul. Niciunde nu se simte mai bine decât aici, unde este înconjurată de betoane, reclame luminoase, sunetul motoarelor şi al claxoanelor, ce reprezintă cea mai sublimă muzică de fundal, hyper, super şi mini marketuri, malluri, teatre, expoziţii, cafenele şi lista poate continua. Ea este femeia care visează la o carieră, este puternică dar şi sensibilă, neîndemânatică dar… interesantă, independentă dar… mereu în căutarea iubirii adevărate. Nu este o frumuseţe desprinsă de pe podiumurile de modă, iar greutatea ei variază. În secret, îşi doreşte mereu să slăbească, însă sfârşeşte cu cutia de gogoşi în braţe, la sfârşitul fiecărei seri a zilei în care a început dieta.

Nu este o feministă convinsă dar îi displac misoginii. Visează să se cuibărească la pieptul bine lucrat la sală al unui bărbat ce o acceptă aşa cum e, şi care se uită la ea cu ochi iubitori chiar dacă s-a făcut de râs la televiziunea naţională.

Nu fuge de discuţiile cu prietenele, iar tema ei favorită sunt bărbaţii, chiar dacă are un simţ al independenţei foarte ascuţit. Sensibilitatea ei nu o împiedică să se mişte graţios şi autoritar în acelaşi timp, în lumea bărbaţilor, căci nu doreşte decât să aibă aceleaşi drepturi ca şi ei, într-o lume afectată de discriminare.

Prinţesa urbană nu fuge deci de feminitatea ei, din contră o îmbrăţişează, conştientă fiind de atuurile pe care le are, în orice circumstanţă. În afaceri arată ca o femeie dar gândeşte ca un bărbat, sau chiar mai mult decât un bărbat, căci nu consideră că pantalonii au un cuvânt de spus în locul ei.De aceea nici nu-i poartă foarte des, preferând rochiţele diafane sau costumele cu fustă, colorate.

De la modă, la literatură, de la gătit la decoraţii interioare, interesele ei variază făcând-o interesantă, misterioasă şi frumoasă atât în interior cât şi în exterior. Prinţesa urbană trăieşte într-o lume frumoasă, chiar dacă nu o ocolesc dezamăgirile sau tragediile- oricum, ea ştie să treacă peste ele, să se adune, şi să înveţe din experienţele negative care o fac un om mai bun şi mai puternic.

Şi cel mai important…prinţesa urbană citeşte chicklit, pentru că aici se regăseşte…

Literatură pentru femei, despre femei

Chicklit sau literatura pentru „puicuţe” reprezintă un gen literar care a început să aibă sens într-o societate în care femeile au ieşit din conul de umbră în care s-au aflat câteva secole bune (cu mici excepţii). Femeia nu mai reprezintă asul din mânecă al bărbatului, forţa ascunsă care îl împinge înspre cele mai bune decizii. Ea este o fiinţă de sine stătătoare, capabilă să ia propriile decizii şi să-şi împlinească destinul personal- cu sau fără un bărbat lângă ea. În contextul apariţiei femeii de carieră, literatura a simţit nevoia să o zugrăvească pe cea care a renăscut din propria cenuşă, mai atrăgătoare şi mai puternică decât a fost vreodată.

Nebunia a început cu cartea lui Candace Bushnell- Sex and the City, o carte ce a lăsat pudoarea la o parte şi a dezgolit femeia de gândurile ei cele mai ascunse. Au urmat alte romane cu coperţi colorate în interiorul cărora femeile se plimbau pe tocuri, cu diplomatul în mână sau se luptau cu propriile pofte, sau o dădeau în bară pe schi-uri, rămânând însă mereu… indestructibile. Helen Fielding a creat-o pe Bridget Jones - femeia plinuţă, puţin uşuratică, deprimată din cauza statutului de single woman şi a kilogramelor în plus, dar care sfârşeşte cu prinţul frumos de braţ, un prinţ care o adoră în ciuda defectelor ei şi care o lasă să fie aşa cum vrea ea. Lauren Weisberger a continuat, cu „Diavolul se îmbracă de la Prada”, în care a creat atât femeia puternică, de carieră, cât şi femeia simplă, puţin interesată de modă, dar deşteaptă şi ambiţioasă, deschisă la nou şi desigur, pe cale de a deveni şi ea la rândul ei o femeie de carieră. Lista poate continua, căci romanele de acest gen pot umple rafturi întregi dintr-o bibliotecă.

Cârcotaşii ar spune că ne confruntăm cu o literatură superficială, care nu ne învaţă nimic, dar acest lucru nu este întru totul adevărat. Învăţăturile pe care le putem desprinde din aceste romane sunt importante pentru felul în care ne desfăşurăm în societate. Totodată, ele expun tendinţe şi schimbări în gândirea femeii, şi portretizează feminitatea în cele mai semnificative detalii.

Spumoase, cu o urmă de mister, mereu optimiste şi într-o măsură realiste, romanele din genul chicklit sunt nelipsite din biblioteca oricărei prinţese urbane dintr-un singur motiv- în fiecare dintre noi există o prinţesă care îşi doreşte să iasă la suprafaţă

Lectură plăcută!

Mihu Alexandra

   22:03

Da o nota acestui articol

Nota:~ 5 din 3 voturi.

1 2 3 4 5