Empatia la copii
Empatia apare în viaţa noastră ca o necesitate subiectivă de intercunoaştere, care, fără a fi riguroasă, precum cunoaşterea ştiinţifică, ci mai curând intuitivă, se bazează pe o experienţă individuală ce permite apropieri sau depărtări, simpatii sau antipatii, ca reflex al unei posibile penetraţii psihice în psihologia celuilalt. Adică, individul uman are capacitatea de a fi empatic, fără pierderea identităţii propriului eu, a identităţii totale, ci parţiale, prin care o persoană poate deveni „temporar” o altă persoană, gândind sau simţind ca ea. Prin transpunerea în psihologia celuilalt, e ca şi cum ar „intra în pielea lui”, pătrunzând cognitiv şi afectiv în cadrul de referinţă al partenerului, identificându-se parţial cu el, „ca şi cum” ar fi el, dar fără a pierde condiţia de „ca şi cum”. Într-un cuvânt, individul uman are capacitatea de a fi empatic, reuşind ca prin această modalitate să-l înţeleagă mai bine pe celălalt, să-i anticipeze comportamentul şi, de ce nu, chiar unele reacţii în anumite momente de solicitare maximă. Situaţie în care el îşi poate fixa o strategie corespunzătoare de acţiune faţă de partener, cu voia sau fără voia lui, încât empatia devine baza unei strategii special adoptate, necesară în vederea unei bune comunicări interpersonale, o comunicare implicită de care, în cele mai multe cazuri, depind multiplele relaţii între oameni.
Nevoia de empatie este ca şi nevoie de comunicare, pe care o putem identifica în diferite forme, la o vârstă încă precoce a copilului care, în multitudinea jocurilor cu rol, încearcă să organizeze, de exemplu, grupa de grădiniţă, copiind rolul de educatoare cu păpuşile, aşa cum a văzut-o el, cu toată convingerea şi autenticitatea permise de precara sa experienţă. Sau jocul de-a soldaţii şi războiul, jucând rolul unui mare comandir văzut prin filme. Fapt ce atestă nevoia copilului de a empatia cu unii adulţi, ce se suprapune cu nevoia de joc, de a veni cu ceva nou, pentru a stârni interesul copiilor din jur. Totul în limitele unor trăiri nesupravegheate, ca atunci când realizează că este urmărit de educatoare sau altă persoană adultă, copilul îşi iese brusc din rol, refuzând să mai continue jucarea lui. Aceasta constituie şi o primă delimitare specifică faţă de nevoia de empatie manifestată de actorul dramatic care, jucându-şi rolul, acţionează cu mai multă dăruire cu cât realizează că a stârnit mai mult interesul spectatorilor.
O serie de studii şi cercetări au evidenţiat precocitatea empatică privitoare la relaţiile interpersonale în grupele de copii preşcolari aflaţi în colectivitate, mai exact la o componentă comună a empatiei – cea motivaţională. Au fost urmărite, în special, stările de tristeţe, fericire, supărare, durere ale copiilor din colectivitate, urmărindu-se în acelaşi timp şi reacţiile celor din jur, ca: participarea la emoţii, încercarea de a-l felicita pe partener sau de a-l încuraja, oferirea ajutorului, comentarii de îmbărbătare şi liniştire. În unele situaţii, cei de faţă se asociază cu partenerul, manifestând o atitudine duşmănoasă faţă de cel ce i-a produs acestuia durerea sau, în alte împrejurări, îi întorc acestuia spatele, nedându-i dreptate, şi pactizând chiar cu adversarul lui.
Se poate concluziona, deci, că nevoia de comunicare implicită prin empatie cuprinde o gamă foarte largă de manifestare, de la comportamentul comun al oricărei persoane, până la comportamentul specializat în anumite profesii, punându-se accent în mod deosebit pe formarea şi dezvoltarea acestei capacităţi atât de necesare omului în relaţiile sale interpersonale. Fenomenul empatic poate fi exercitat natural, ca o consecinţă a integrării personalităţii omului în contextul vieţii sale de relaţie. Însă să nu privim această capacitate ca o simplă nevoie umană, ci ca pe o condiţie a reuşitei în viaţă. Dorinţa de perfecţionare şi afirmare în acest domeniu constituie o preocupare majoră a specialiştilor, în dorinţa de a veni în întâmpinarea unei nevoi fireşti, specific umane – nevoia de empatie.
Institutor Inelia TENTEA
05:47
Legături
- Test Viteza
- Prefectura Gorj
- Consiliul Jud. Gorj
- Primăria Târgu-Jiu
- Politia Jud. Gorj
- C.S. Pandurii Tg. Jiu
Publicitate



