Ion Ruşeţ, senator în grupul parlamentar al PD-L Gorj, s-a întâlnit în aceste zile cu cetăţenii din Colegiul nr.1, care i-au acordat votul de încredere, dar şi cu reprezentanţii mass-media. Cu această ocazie, Ion Ruşeţ a dorit să informeze despre activitatea sa parlamentară de la alegeri şi până în prezent, dar să ia şi pulsul comunităţilor din colegiul său, să vadă cu ce probleme se confruntă acestea, dar şi cetăţenii, urmând să găsească şi soluţii de rezolvare.

Fiind de profesie jurist, acesta face parte din cele două comisii permanente: Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială; Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări; de asemenea, mai face parte din Comisia specială comună pentru dezbaterea în fond, în procedură de urgenţă, a Codului penal, a Codului de procedură penală, a Codului civil şi a Codului de procedură civilă; este membru al subcomisiei de Cod civil şi Cod de procedură civilă. În ceea ce priveşte relaţiile de prietenie cu grupurile parlamentare ale altor state, face parte din grupurile parlamentare de prietenie cu Islanda, Republica Polonă şi Statele Unite Mexicane.

 

 

De la începutul anului şi până în prezent, prin cele 4 cabinete parlamentare din Mătăsari, Motru, Bumbeşti-Jiu şi Târgu-Jiu, senatorul Ion Ruşeţ a acordat audienţe la 334 cetăţeni, iar dintre problemele ridicate reţinem: de găsirea unui loc de muncă; de exproprierile terenurilor afectate de lucrările miniere; de situaţia spaţiului locativ şi a terenurilor agricole, datorită alunecărilor de teren din Mătăsari şi Dragoteşti; de actele de justiţie; privind recalcularea pensiilor; de sprijinirea lăcaşelor de cult; de finanţarea Spitalului orăşenesc Bumbeşti-Jiu; de retrocedarea terenurilor forestiere; de mărirea indemnizaţiei pentru rromii deportaţi în Transnistria; de obţinerea actelor de proprietate pentru cetăţenii de etnie rromă din Bumbeşti-Jiu; de despăgubiri pe terenurile ocupate de CEZ; de infrastructură şi reconstrucţia drumurilor din Tismana; de situaţia din agricultură ş.a. „S-au făcut demersuri în acest sens la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, la Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, la Casa Pensiilor, la Ministerul Sănătăţii, în vederea urgentării procedurilor legale vizând apărarea drepturilor cetăţenilor ce s-au prezentat în audienţă. În urma sprijinului cerut la SC SindJilţ SRL şi altor firme private, au fost angajaţi 57 de cetăţeni, încadraţi ca muncitori calificaţi şi necalificaţi pe perioadă determinată cuprinsă între 6 luni şi 2 ani, sau pe perioadă nedeterminată. Am transmis la AJOFM Gorj situaţia cetăţenilor care au solicitat un loc de muncă, pentru a fi luaţi în baza de date şi a fi sprijiniţi în rezolvarea acestor probleme. Am dat răspuns cetăţenilor care au depus memorii la Cabinetele parlamentare, memorii care constau în unele probleme amintite mai sus. Am adresat interpelări domnului Adriean Videanu, ministrul Economiei, dar şi domnului Radu Berceanu, ministrul Transporturilor şi Infrastructurii”, a informat Ion Ruşeţ.

 

 

Declaraţia politică „Repararea efectelor exploatării resurselor asupra comunităţilor locale”, depusă în luna aprilie a.c. prezintă situaţia disperată în care se află locuitorii din comunele Mătăsari şi Dragoteşti, care de mai bine de 10 ani trăiesc cu spaima că locuinţele le vor fi îngropate datorită alunecărilor de teren. „În ciuda faptului că la faţa locului s-au deplasat numeroase comisii care au analizat factorii de risc şi au întocmit numeroase rapoarte, situaţia nu s-a ameliorat deloc. Au fost prezenţi şi specialişti geologi, care au redactat sute de pagini cu studii menite să perfecteze tehnicile de investigare pentru prevenirea declanşării altor fenomene similare. Toate concluziile au relevat amplificarea instabilităţii naturale de existenţa abatajelor, golurile subterane făcându-şi simţite efectele odată cu primele fisuri în pereţii caselor, în anii 1980. Deşi toţi factorii implicaţi au fost de acord că alunecările de teren în localităţile în care are loc exploatarea cărbunelui, prezintă un grad din ce în ce mai ridicat de risc, nu numai că nu au fost emise soluţii, dar s-a încercat găsirea oricărui alt vinovat, ca de exemplu lipsa precipitaţiilor care ar fi favorizat tasări de terenuri cu repercusiuni asupra construcţiilor sau modul defectuos de realizare a caselor.

Exploatarea resurselor subsolului este necesară dezvoltării economiei însă, aceasta trebuie făcută cu responsabilitate faţă de mediu şi faţă de comunităţile locale, iar acolo unde efectele negative s-au produs deja, tratarea situaţiilor create nu are voie să implice superficialitate”, este de părere Ion Ruşeţ.

 

 

Cea de-a doua declaraţie, „Ziua Justiţiei”, depusă de Ion Ruşeţ în luna iunie a.c., urmăreşte evoluţia justiţiei române postcomuniste. „România, în ultimii 20 de ani, a făcut progrese remarcabile în ceea ce priveşte actul de justiţie, momentul care a constituit punctul de pornire al reevaluării manierei în care acesta se desfăşoară, l-a reprezentat aderarea ţării noastre la Uniunea Europeană. Altfel spus, armonizarea legislaţiei româneşti cu cea aflată în vigoare în celelalte state membre, cât şi apropierea principiilor caracteristice actului de justiţie practicat în cadrul Comunităţii Europene, a generat o evoluţie apreciabilă a justiţiei româneşti. Este evident că nu pot fi neglijate rapoartele mai puţin laudative venite din partea Comisiei Europene în ceea ce priveşte justiţia, dar hibele prezente în această sferă devin din ce în ce mai puţine. Este foarte probabil ca şi raportul următor să fie unul în care criticile să predomine, însă ceea ce contează este dorinţa politică manifestată pentru îmbunătăţirea acestei zone. Un exemplu elocvent în acest sens este aprobarea noului Cod civil şi noului Cod penal, clasa politică românească înţelegând că este necesar ca un stat democratic european să înceteze a mai funcţiona în baza unor coduri elaborate în perioada anilor 1960”, concluzionează senatorul gorjean.

 

 

Printre propunerile legislative iniţiate în acest an, a reţinut atenţia, în mod deosebit, şi propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 10/2008, pentru instituirea Programului de stimulare a înnoirii parcului naţional de tractoare. „Este o propunere pe care am primit-o în urma unei vizite făcută în localitatea Buduhala, unde un cetăţean, care avea un tractor extrem de vechi, mi-a spus: Domne, avem program „Rabla” pentru maşini, dar noi, cei cu tractoarele, nu avem!

Sigur că exista o lege, Legea 10/2008, însă ea a fost derogată până la 1 ianuarie 2010, din lipsă de fonduri. Dar omul avea dreptate. Zice: un tractor mă costă în jur de 700 milioane lei vechi. Statul îmi dă 6o milioane. De unde iau eu 640 milioane, că nu am de unde... Şi atunci, iniţiativa mea, împreună cu senatorul Mocanu din grupul PD-L, este aceea ca proprietarii de tractoare să se poată asocia în aşa fel încât, asociindu-se, să poată achiziţiona un tractor, predând, sigur, mai multe tractoare uzate, cu condiţia ca prima aceea pentru predarea tractorului, cumulată, să nu depăşească 50% din valoarea noului utilaj pe care îl va ridica de la firma de unde se cumpără”, îşi susţine propunerea Ion Ruşeţ.

 

 

Ţinând cont că noii parlamentari se află abia la prima sesiune a Parlamentului, la care au luat parte, din cele opt sesiuni pe care le au în faţă, Ion Ruşeţ consideră că activitatea sa, poate nu este una excepţională, electoratul îşi va spune cuvântul, însă pe viitor ştie ce are de făcut, s-a iniţiat în probleme şi va urma calea firească, cu toate responsabilităţile ce îi revin, convins că va avea un cuvânt de spus în orice problemă, iar vocea sa va fi de fapt cea a gorjenilor pe care îi reprezintă şi nu numai, chiar din tot judeţul. „V-aş ruga să ţineţi cont că suntem în prima sesiune parlamentară la care am luat parte. Şi, ca oricare dintre noi, prima sesiune este prima clasă – clasa I – sau primul an de liceu, primul an de facultate. Şi niciodată, în primul an nu poţi să-ţi dai drumul din prima. Eu aş dori şi doresc, în continuare, să depun toate eforturile pentru a-mi realiza promisiunile electorale pe care le-am făcut la sfârşitul anului trecut în campanie”, mai spune Ion Ruşeţ.

 

Am reţinut din agenda de lucru a senatorului Ion Ruşeţ următoarele propuneri legislative iniţiate împreună cu alţi colegi parlamentari: 1. Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii minelor nr. 85/2003, cu modificările şi completările ulterioare; 2. Propunere legislativă „Legea învăţământului preuniversitar”; 3. Propunere legislativă „Legea educaţiei permanente”; 4. Propunere legislativă „Legea învăţământului superior”; 5. Propunere legislativă privind încadrarea în condiţii speciale a unor locuri de muncă din carierele de extracţie a lignitului prin lucrări miniere la zi”; 6. Propunere legislativă privind Codul Deontologic al Judecătorilor şi Procurorilor”; 7. Propunere legislativă pentru stabilirea parteneriatului între stat şi biserică, în domeniul asistenţei sociale; 8. Propunere legislativă privind Codul civil; 9. Propunere legislativă pentru modificarea Legii nr. 12/2007, privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.51/2006, pentru apobarea Programului naţional privind sprijinirea construirii de locuinţe proprietate personală; 10. Propunere legislativă pentru completarea Legii nr.10/2008, pentru instituirea Programului de stimulare a înnoirii Parcului naţional de tractoare; 11. Propunere legislativă pentru modificarea Legii privind codul consumului, Legea nr.296/2004, republicată în 2008, şi a Legii nr.193/2000, privind clauzele abuzive din contractele încheiate între comercianţi şi consumatori, republicată în 2008.