Un senator la datorie...

În prag de campanie pentru alegerile prezidenţiale scena politică românească este tulburată  de căderea guvernului Boc II, dar mai ales de lupta pentru  nominalizarea şi instalarea noului premier. PD-L este singurul care sprijină  nominalizarea propusă de preşedintele Băsescu, pe când celelalte partide încearcă prin diferite mijloace să-şi impună un alt premier. În această perioadă de criză politică dezlănţuită peste cea economică, mulţi parlamentari transpiră din greu pe la propriile partide sau pe la diferite televiziuni pentru ,,a face şi desface”, uitând de problemele cetăţenilor care i-au trimis în înaltul for democratic.
Sunt însă şi excepţii, aşa cum este cea a senatorului Ion Ruşeţ ce ,,păstoreşte” colegiul 1 senatorial din Gorj. M-am convins sâmbăta  trecută, când l-am găsit la biroul teritorial din Motru, unde, conform graficului intens mediatizat,  şi-a ţinut audienţele cetăţeneşti programate. Şi nu era singur şi nici în grabă. Îl însoţea propria echipă tehnică, cea care veghează la demersurile ce trebuiesc făcute în urma sesizărilor cetăţenilor. Şi acestea sunt multe şi din cele mai diverse  domenii. Primează  sprijinul pentru găsirea unui loc de muncă, unde segmentul principal îl constituie tinerii. Sunt cazuri în care toată familia compusă din 5-6 persoane intră în cabinetul senatorial pentru a-şi  destăinui propria dramă.  Mulţi pensionari caută tot aici un remediu pentru pensia mică sau incorect calculată, iar alte persoane se cred nedreptăţite de hotărârile instanţelor de judecată, cu precădere în domeniul fondului funciar. Nemulţumiţi sunt şi cei expropriaţi , în special din zona Jilţ, în urma extinderii exploatărilor miniere sau care nu sunt despăgubiţi în urma trecerii terenurilor acestora în proprietatea publică, în special înainte de 1989. Grupurile defavorizate aşteaptă soluţii pentru un trai mai bun tot de la senatorul Ion Ruşeţ. Acesta, jurist de profesie, studiază cu atenţie împreună cu echipa sa fiecare document: carte de muncă, acte de studii, hotărâri judecătoreşti, petiţii sau orice alt înscris în care cetăţeanul îşi pune speranţa. Desigur că senatorul nu poate da soluţii la toate acestea, dar caută pentru fiecare caz în parte un mijloc de a se face un demers conform aşteptărilor oamenilor şi prevederilor legale.
Asfel de întâlniri are programate senatorul Ion Ruşeţ în mai multe puncte de comunicare cu cetăţenii colegiului. La Târgu Jiu, Motru, Turceni, Bumbeşti Jiu sau Tismana cetăţenii ştiu că îl găsesc în zilele şi la orele stabilite. Dar cea mai intensă întâlnire cu alegătorii o are la biroul senatorial  principal din Mătăsari, zonă în care şi problemele cetăţenilor ce aşteaptă rezolvarea sunt mult mai multe şi mai diverse dotorită specificului zonei.  Meticulos, senatorul şi-a alcătuit o echipă din şase profesionişti, a pus la dispoziţie zece numere de telefon pentru contactare şi, mai ales, graficul activităţii sale  care este afişat la toate puntele de întâlnire şi mediatizat prin mijloacele de informare publică.
Nu scriu aceste rânduri pentru a-l peria pe Ion Ruşeţ. Este omul care nu are nevoie de aşa ceva  şi nici semnatarul articolului nu este obişnuit cu astfel de practici. Dar nici nu se poate trece cu vederea achitarea de sarcini a alesului gorjean. Din discuţia pe care am avut-o cu această ocazie am înţeles că pe viitor agenda îi va fi încărcată cu o mai mare paletă de contacte şi conlucrări în folosul comunităţii. Se doreşte un mai bun contact şi  o mai rodnică implicare în bunul mers al activităţii administraţiilor locale, a instituţiilor din judeţ, legături cu agenţii conomici din colegiu. Problemele economice majore ale economiei actuale, şi în colegiul 1 acestea sunt de interes naţional, necesită prezenţa senatorului. Numai cunoscând aşteptările reale ale  cetăţeanului, ale primăriei sau ale agentului economic poate să le fie util în Parlamentul României, acolo unde se hotărăşte soarta acestora.

Realism politic

La o  astfel de întâlnire nu se puteau evita  nici complicatele aspecte ale politicii actuale româneşti. Fin observator al hăţişurilor politicii, dar mai ales a legislaţiei pe care se bazează aceasta, Ion Ruşeţ nu a ezitat să spună că multe din declaraţiile politicienilor, indiferent de hramul ce-l poartă, ,,infirmă orice logică juridică”. Mult mediatizata posibilitate de dizolvare a parlamentului de către actualul preşedinte găseşte un răspuns tranşant la Ion Ruşeţ: ,, Actualul preşedinte, în acest mandat, nu poate cere dizolvarea parlamentului, deoarece acestă misiune poate să revină următorului preşedinte ales, sau, mă rog, reales şi numai după validarea sa şi depunerea jurământului. Dacă parlamentul ar fi dizolvat imediat după alegeri prin decret, atunci în faţa cui depune preşedintele jurământul?! S-ar crea un vid de putere  întrucât nici preşedintele senatului nu poate asigura preşedinţia ţării, ceea ce ar însemna echivalentul unei lovituri de palat”.  Ion Ruşeţ e conştient că legislaţia permite atât puterii dar şi opoziţiei fel de fel de scenarii politice, unele din cele mai sumbre pentru viitorul României, dar speră că luciditatea şi interesele ţării îi va face pe politicieni să-şi frângă propriile orgolii la timpul potrivit.

Gheorghe Băleanu

   07:23

Da o nota acestui articol

Nota:~ Articol nenotat

1 2 3 4 5