Verdict în cazul celui ce a luat viaţa prof. Bunoiu
Iată că, după mai bine de un an şi ceva, magistraţii Tribunalului Gorj au dat sentinţa în cazul uciderii prof. Dumitru Bunoiu, fostul director al Grupului Şcolar „General Gheorghe Magheru” din municipiul Târgu-Jiu, într-un stupid accident de circulaţie, al cărui autor, poliţistul Sabin Vieru, este condamnat la cinci ani şi jumătate de închisoare pentru comiterea infracţiunii de ucidere din culpă. Chiar dacă s-au încercat tot felul de manevre, sperându-se într-o pedeapsă mai uşoară, cel în cauză trebuie să dea socoteală pentru faptele sale nesăbuite, chiar dacă a purtat uniforma militară: se afla băut la volan, intrase pe contrasens într-o curbă foarte periculoasă şi avea viteză mare.
Acesta a izbit în plin autoturismul condus de Dumitru Bunoiu, în care se mai afla şi Dumitru Becheriu. Încercările de salvare a prof. Bunoiu, la o clinică din Timişoara, au fost zadarnice, el a decedat după suferinţe foarte mari, lăsând în urma sa o familie îndurerată şi multe proiecte nefinalizate, la o vârstă când se bucura din plin de realizări, atât în sânul familiei, cât şi profesional, liceul „Magheru” fiind oglinda celor mai frumoase rezultate de care se poate bucura o asemenea instituţie şi un asemenea manager. Celălalt pasager a scăpat cu viaţă, rămânând însă infirm...
Cât costă viaţa unui om
În cele din urmă, după îndelungi dezbateri, confruntări şi amânări, instanţa a găsit de cuvinţă că poliţistul este bun de plată. Nota de plată cuprinde detailat următoarele sume şi servicii: 4.643 lei ca despăgubiri civile către Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara, cu dobânzile aferente până la achitare, ce reprezintă cheltuielile de spitalizare a părţii vătămate Dumitru Becheriu, şi 25.386 lei, cu dobânzile aferente până la achitare, ce reprezintă cheltuielile de spitalizare a victimei Dumitru Bunoiu. De asemenea, poliţistul mai are de achitat, în solidar cu firma de asigurări auto, suma de 139 lei Spitalului Judeţean Târgu-Jiu, cu dobânzile aferente până la achitare, ce reprezintă cheltuielile de spitalizare a părţii vătămate Dumitru Becheriu, şi 614 lei, cu dobânzile aferente până la achitare, ce reprezintă cheltuielile de spitalizare a victimei Dumitru Bunoiu. La subsolul acestei note, trecute la rubrica alte cheltuieli pe care le are de suportat Sabin Vieru, sunt cele prevăzute ca despăgubiri civile şi daune morale pentru supravieţuitorul accidentului, în persoana lui Dumitru Becheriu, cât şi familiei prof. Dumitru Bunoiu, în cuantum de circa 300.000 lei. Supravieţuitorul va mai beneficia şi de o rentă lunară de 1.500 lei până la încetarea infirmităţilor.
Sentinţa instanţei de judecată poate fi atacată cu apel.
Dacă facem un calcul estimativ, putem afla cam cât valorează viaţa unui om ucis de un individ iresponsabil şi periculos, într-o societate bolnavă în care suntem nevoiţi să convieţuim alături de asemenea specimene.
În urma prof. Bunoiu a rămas un gol imens
De când a plecat dintre noi prof. Bunoiu, nu am mai avut curajul să trec peste pragul liceului „Magheru”. Mă tem şi ştiu bine că realitatea va fi prea crudă cu mine. Nu-i voi mai zări niciodată silueta pe coridor, printre elevi, apropiindu-se cu acel zâmbet prietenos pe buze. Nu-l voi mai găsi nici în cancelarie, după ce secretara îmi va face semn, amabilă, cu capul, ca de fiecare dată, că pot să intru. Va lipsi de la întâlnirile membrilor Fundaţiei cultural-ştiinţifice „General Gheorghe Magheru”. Nu se va mai ocupa de revista „Cuget liber”. Nu ne vom mai întâlni la o bere pe terasa cofetăriei „Dacia”. Nu ne vom mai întâlni niciodată cu prietenii noştri scriitori. Nu-i voi mai zări niciodată, pe stradă, maşina cu iniţialele BAM, când mă suna de fiecare dată, salutându-mă prieteneşte. A rămas nefinalizată cea de-a treia ediţie a cărţii noastre „Miracolul Brâncuşi”...
Avea timp pentru toate. Nu se plângea niciodată de timp. Fiindcă se implica în toate, cu pasiune, dăruit cu trup şi suflet. Pentru asta trăia. Ăsta era universul lui.
Doamne, ce greu îmi vine să mă exprim la timpul trecut!
Mă obişnuisem cu acea asociere plăcută între cele două nume: Magheru şi Bunoiu. Parcă până şi Magheru îmi pare mai trist, mai singur, năpădit de gânduri, retras în veşnicie.
Doamne, de ce ai făcut ca prietenul nostru Miti să fie atât de ocupat încât să nu mai aibă timp şi pentru noi?!
Ion ŞOLDEA
14:54
