„S-au făcut peste 70 de cavouri peste osemintele eroilor!”

De câţiva ani buni, în cimitirele de onoare din mai multe municipii din ţară, în care sunt înhumate osemintele eroilor de război, s-a observat un fenomen ciudat dar şi foarte trist: invadarea acestora cu mormintele unor oameni, chiar dacă au fost cadre militare după decembrie 1989 sau mulţi dintre ei sunt civili sau nici nu şi-au dat obştescul sfârşit, bucurându-se de pe acum, fiind încă în viaţă, de onoarea făcută de a se odihni de-a pururi alături de eroii căzuţi pe front, la datorie, cu arma în mână. Asemenea situaţii aberante au fost întâlnite, în ultimii ani, în cimitirele de onoare din judeţele Prahova, Buzău şi Braşov, cazuri semnalate şi de presa centrală, faţă de care col. dr. Cristian Scarlat, directorul Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor, şi-a exprimat nemulţumirea în nenumărate rânduri: „Cimitirele de onoare sau parcelele de onoare delimitate în cadrul cimitirelor obişnuite sunt rezervate militarilor care au murit în război pe teritoriul României, indiferent de naţionalitatea acestora. Din păcate, în diverse zone ale ţării, cimitirele de onoare încep să fie confundate cu cimitirele militare de garnizoană – în care pot primi locuri de veci ofiţerii şi subofiţerii în rezervă. Aşa se face că printre monumentele eroilor căzuţi în luptele din primul sau al doilea război mondial încep să răsară morminte de generali sau colonei morţi la ei acasă, în anii de după revoluţie. Confuzia dintre cimitirele eroilor de război şi cimitirele militare este oarecum explicabilă, întrucât şi unii şi alţii au purtat cândva uniformă. Dar în cimitirele de onoare au ajuns să fie înhumate şi persoane care n-au avut niciodată vreo legătură cu războiul sau cu armata”.
Se pare, însă, că şi la Gorj trenează aceeaşi situaţie, dar nimeni nu vrea să recepţioneze acest semnal, pentru blocarea unor asemenea iniţiative, cu aplicarea unor sancţiuni aspre celor vinovaţi, de teamă să nu se pună rău cu cei din rândul oficialităţilor locale sau judeţene, sau chiar să-şi piardă jilţul pe care îl ocupă, la ora actuală, într-o anumită funcţie călduţă. Printre aceştia se numără şi câţiva ofiţeri pensionari de rang superior care încearcă să „protesteze” din umbră, foarte revoltaţi de profanarea mormintelor din Cimitirul Eroilor din municipiul Târgu-Jiu, dar nu vor să se expună, vezi Doamne, de teama declanşării unui „scandal internaţional”, având în vedere faptul că în cimitir odihnesc şi osemintele unor eroi străini.

Când eroii sunt ucişi a doua oară

Primul semnal în presa locală a fost dat în ziua de 9 mai 2007, când articolul titra cu litere mari „Peste 1.000 de morminte au dispărut din Cimitirul Eroilor”.
„Ştim că au dispărut crucile, dar nu ştim unde sunt. Eu ţin minte că au fost ridicate cu o volă şi duse de aici”, reiese din articol declaraţia preotului militar de la acea vreme. Cum la fel de alarmantă a fost şi declaraţia col. Costinel Loga, preşedintele Asociaţiei „Cultul Eroilor” din Gorj: „La ora actuală, eu administrez cimitirul, dar nu ştiu unde sunt crucile. Nu mai sunt decât 90 de cruci din 1.200, şi chiar nu ştiu cum au dispărut şi unde ar putea fi...”
Rudele celor căzuţi la datorie erau revoltate şi cereau ca toţi cei vinovaţi să fie traşi la răspundere. Dar nimeni nu s-a gândit la acest lucru, tratând cazul ca pe o poveste de ficţiune, în cimitir continuând să apară noi locuri de veci în locul mormintelor eroilor, fapt ce se poate observa consultând harta Cimitirului Eroilor cu toate mormintele eroilor de la înfiinţarea cimitirului.
Alte semnale au fost primite chiar din partea unor târgujieni de către unele foruri la nivel de municipiu şi judeţ, care au fost date uitării prin sertare. Câteva copii ale acestora au fost înaintate şi redacţiei noastre din care reproducem un fragment mai relevant: „Ce să mai înţeleagă copiii noştri care, vizitând Cimitirul Eroilor şi depunând flori la mormintele eroilor neamului, constată cu nedumerire că mulţi dintre ei au murit în zilele noastre, de moarte bună, sau alţii sunt încă în viaţă?! Ce să mai creadă copiii noştri văzând că un erou, aşa cum reiese şi din fotografiile alăturate (ne-au fost trimise 60 de fotografii – n.n.), a fost dirijor sau mai ştim noi ce?! Alte cruci, ale eroilor necunoscuţi, rezemate una de alta, cum se vede şi în foto, îşi aşteaptă rândul să dispară, în timp ce în spatele lor se zăresc deja plăcile pregătite pentru un nou cavou al vreunui „erou” în devenire, necăzut încă la nicio datorie.
Este ceva strigător la cer! Căci vandalizarea mormintelor eroilor este o adevărată crimă, ucigându-i pe eroi pentru a două oară şi lăsându-i, de data aceasta, să fie daţi uitării pentru totdeauna!”

„Odihneşte-te în pace, brav erou...”

Este ceva ruşinos să participi la diferite festivităţi „ale tăcerii” şi cinstirii memoriei eroilor, cu ţinuta de paradă, pozând în adevăraţi eliberatori, fără pic de remuşcare, în timp ce depun coroane de flori la monumentele eroilor, complăcându-se în această „tăcere” tristă, de complicitate, interesându-i doar prezentul şi poziţia lor în societate, clamând în spech-ul lor emoţionante cuvinte de slavă la adresa acestor eroi, gata să-ţi dea lacrimile, de genul: „Ţie, erou al României, care te-ai jertfit pentru veşnicia ţării şi pentru onoarea armatei române, îţi deschidem larg porţile inimii şi îţi aprindem în suflet candela recunoştinţei. Tu ai făcut saltul în Necunoscut cu imaginea Patriei îngheţată în privirea ultimei clipe...
Îngenunchem în faţa mormântului şi a memoriei tale, noi şi generaţiile care vin după noi, cu jurământul că îţi vom urma pilda, erou al Neamului, păstrând ca pe lumina ochilor demnitatea, onoarea şi integritatea Patriei.
Odihneşte-te în pace, brav erou al României!”
Vorbe goale... Teatru ieftin, de doi lei...
Când aţi uitat până şi cuvintele mareşalului Ion Antonescu: „Eroii sunt pentru neam ceea ce sunt profeţii pentru religie şi sfinţii pentru biserică. Ei sunt verigile prin care se leagă lanţul veşniciei naţionale”.
Dar ce să mai vorbim despre eroi când şi veteranii, comoara vitejiei strămoşeşti, fiind pe cale de dispariţie, sunt trataţi la fel? Ei nu au murit atunci, în tranşee, dar mor acum de foame, în mizerie, daţi uitării.
Vă mai reamintiţi cuvintele lui Vasile Alecsandri: „Fericit acel ce calcă tirania sub picioare!”? Condiţia şi soarta ostaşului fiind doar una singură: „Ostaşul nu face niciodată războaie. El doar le duce greul şi le suportă umilinţa şi amărăciunea. Câteodată le simte şi gloria. Dar gloria este, ca orice clipă, trecătoare. Ostaşul percepe războiul aşa cum este el: cumplit. Adică durere, amărăciune, suferinţă. Dar şi Datorie, Credinţă, Responsabilitate. Căci el, OSTAŞUL, este primul care moare şi ultimul care supravieţuieşte...”
„Cimitirul Eroilor este profanat şi nu se ia
nicio măsură”

Având în vedere gravitatea faptelor, i-am solicitat domnului col. Costinel Loga, preşedintele Asociaţiei „Cultul Eroilor” Gorj, un punct de vedere vizavi de această situaţie. „Am făcut şi directorului Cristian Scarlat, la Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor, o trimitere, rugându-l să vină la Târgu-Jiu pentru acest lucru, că avem probleme deosebit de grave aici. Cimitirul Eroilor este profanat şi nu s-a făcut nimic în legătură cu Cimitirul Militar. Trebuia să se facă Cimitirul Militar acolo, în partea dreaptă a aleii. Nu s-a făcut şi la ora actuală este profanat. S-au făcut peste 70 de cavouri pe acest teren, peste osemintele eroilor. E grav, domne! Eu am raportat. Am raportat comandantului Garnizoanei, am sesizat preşedintele Consiliului Judeţean Gorj, am sesizat prefectul judeţului, am raportat şi col. Scarlat, am raportat şi preşedintelui Asociaţiei Cultul Eroilor Bucureşti, col. Stoica, şi nu s-a luat nicio măsură. Nu am primit niciun răspuns de la nimeni. Garnizoana a solicitat să se facă Cimitirul Militar. Comandant era Ion Haidău, care a primit un ordin privind modul de administrare a cimitirelor militare, dar el nu avea cimitir militar şi a solicitat primăriei municipiului, iar primarul municipiului, ing. Victor Murea, împreună cu Toma Dumitrescu, i-au cedat întreaga suprafaţă de 14.900 mp, în care se afla şi Cimitirul Eroilor, care ocupa partea stângă a aleii principale, iar în partea cealaltă este Monumentul Eroilor Sovietici, sunt 67 de eroi ruşi, însă se află mai la nord şi mai în spate, iar spre sud era loc suficient pentru amenajarea Cimitirului Militar.
Vreau să vă spun că mă doare şi voi raporta ministrului Apărării Naţionale. Au trecut aproape 60 de ani, din 1953, şi nu s-a făcut  Cimitirul Militar. Este singura garnizoană din ţară care nu are cimitir militar. În acest cimitir, la ora actuală, odihnesc 1.300 de eroi români şi germani, căzuţi în luptele din 1916 pe Valea Jiului. Peste aceşti eroi s-au făcut 78 de cavouri, comandate de preotul militar. Comandanţii de garnizoană se fac răspunzători de acest lucru! Eu mi-am făcut datoria. Am raportat la toţi factorii de răspundere, am scris şi în presă, dar nu s-a luat nicio măsură”, ne-a declarat cu amărăciune col. Costinel Loga.

„Şi col. Loga se înscrie în rândul celor pe care... îi acuză”

Cum era şi firesc, am dat cuvântul şi preotului militar Constantin Măgdoiu, care a părut de-a dreptul surprins de declaraţia col. Costinel Loga: „Eu sunt preotul militar al Garnizoanei din anul 1996. La momentul încadrării mele în această unitate, în cimitir erau deja înmormântate cadre militare. Se poate verifica din acte. Fiecare loc de veci are un dosar ce cuprinde documentele aparţinătoare cavoului, care atestă calitatea de militar activ, în rezervă, retragere sau veteran de război. Cimitirul Militar nu l-am făcut eu şi nici comandanţii care s-au aflat la comanda unităţii. El a fost aprobat prin Hotărârea Consiliului Local Târgu-Jiu şi prin Ordinul ministrului, fiind făcut de pe timpul colonelului Haidău, care a fost la comanda unităţii până în iulie 1996. Deci, nu preotul atribuie locurile de veci. Ce ştie domnul Loga sau ce nu vrea să ştie, sau ce nu a văzut de ani de zile, nu a văzut că nu comandanţii garnizoanei şi nici armata nu s-a îngrijit de acest cimitir. Eu am muncit cu o brigadă de deţinuţi doi ani de zile acolo, am făcut şi acel gard care încă nu-i gata, cu sprijinul Primăriei Municipale, am băgat apă, am pus la punct iluminatul şi toate celelalte. Că oamenii la preot se uită să facă ceva. Deci, Cimitirul Militar exista în momentul venirii mele, cu cavouri şi alei. Actualmente, biserica garnizoanei şi cimitirul sunt în administrarea unităţii care îl are în ştate şi pe preotul militar, adică 01013 Tg. Cărbuneşti.
Referitor la răutăţile col. Loga nu vreau să fac nicio evaluare, nici psihică, nici morală asupra lui. Eu îi respect vârsta şi atât. Altceva nu am ce să respect la domnia-sa. Dar vă rog să reţineţi şi chiar să vedeţi la faţa locului că şi dumnealui este unul din beneficiarii care deţine un loc de veci în acest cimitir. Deci, el se înscrie în rândul celor pe care... îi acuză”.
„Se impun măsuri pentru respectarea prevederilor legale”

Între timp, ne-a sosit şi mult aşteptatul punct de vedere al directorului Cristian Scarlat de la Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor, pe care îl reproducem în întregime:

   04:31

Da o nota acestui articol

Nota:~ 4 din 17 voturi.

1 2 3 4 5