Profa’ de geografie le caută cu lumânarea aprinsă...

Ne-a vizitat la redacţie prof. Maria Codiţă de la Liceul de Muzică şi Arte Plastice „Constantin Brăiloiu” Târgu-Jiu, lăsându-ne o decizie de sancţionare disciplinară a sa, cu diminuarea salariului cu 10% pe durata a şase luni, şi o copie după faxul transmis inspectorului general al ISJ Gorj, prin care vrea să se motiveze că este, pe nedrept, victima unor cadre didactice de la acest liceu în frunte cu directoarea Carmen Aurelia Savu.

Mi s-a părut destul de suspectă amabilitatea acesteia, mereu cu zâmbetul pe buze, rugându-ne chiar să nu-i mai dăm numele. Adică cum, să scriem ce vrea dumneaei despre cazul dânsei, despre care a scris mai toată presa locală, iar noi să o punem sub formă de cimilitură, lăsându-i pe cititori să ghicească şi singuri despre cine este vorba...
Anume nu abordasem acest subiect şi nici nu doream să scriem despre „romanele” profesoarei de geografie, aşa cum îşi apreciază dânsa sutele de reclamaţii la adresa colegilor, fiindcă observasem bunele sale intenţii şi uşurinţa de a vizita redacţiile, povestind calvarul pe care îl trăieşte la acest liceu, de câţiva ani buni, din cauza unor profesori... aşa şi pe dincolo, care nici măcar nu se ridică la nivelul dânsei de pregătire.
Dar uite că şi-a adus aminte şi de noi şi ne-a aruncat câteva prafuri, convinsă că le vom înghiţi imediat, fapt ce ne-a determinat să căutăm în „biblioteca” noastră dosarul cu datele personale ale acesteia sau, altfel spus, antecedentele.

Cine este, de fapt, profesoara de geografie Maria Codiţă, fostă Vitejean? Am aflat chiar dintr-un ziar local, din 10-16 aprilie 2000, al cărui titlu este destul de sugestiv: „Scandal în învăţământul gorjean/ Profa’ de geografie a adus un liceu în pragul revoltei”. Din care citim mai la vale: „Profesoara de geografie Maria Vitejean face parte din categoria profesorilor foarte exigenţi, care nu consideră că materia pe care o predau este mai puţin importantă decât disciplinele de specialitate.

Ea a venit prin transfer de la Liceul din Rovinari, unde a fost la un pas de a fi linşată de elevi, din cauza comportamentului său. După câte se spune, profesoara a scăpat ieşind prin geamul de la WC...”

Hai că devine interesant! Şi ca să nu fim acuzaţi că venim cu asemenea poveşti din trecut, dezgropând morţii, revenim în zilele noastre, în încercarea de a-i tempera acesteia elanul justiţiar fals şi mai ales de a reduce numărul „victimelor” din rândul elevilor...

„După ce îi încaieră pe profesori, d.na director dă bir cu fugiţii”

Haideţi să o ascultăm şi pe prof. Maria Codiţă: „În fapt, sunt profesor de geografie în cadrul Liceului de Muzică şi Arte Plastice Constantin Brăiloiu din Târgu-Jiu şi în data de 11.06.2009, la clasa a XII-a A, la ultima oră de geografie din semestrul II, elevul Sandu Georgian a fost absent, absenţa sa fiind consemnată în catalog, şi pentru că acesta nu avea în catalog decât o singură notă (aceea de cinci, pusă în data de 05.03.2009), nu i-am putut încheia media pe semestrul II, rămânând astfel cu situaţia pe semestrul II neâncheiată, dar şi cu media anuală neâncheiată.

În Consiliul profesoral din data de 11.06.2009 de validare a situaţiilor la învăţătură şi disciplină, acest elev a fost raportat cu situaţia neâncheiată.
În data de 15.06.2009, în cancelaria liceului, m-am întâlnit cu domnul profesor diriginte al clasei a XII-a A (din care făcea parte acest elev) Ilie Cetean, care mi-a spus că „dacă directorul adjunct Gheorghe Vasiloiu a făcut modificări în cazul elevului D.C., promovându-l, fac şi eu ce a făcut el”. Acesta, în faţa mea, a modificat în catalog astfel: a motivat absenţa elevului G. S. din data de 23.04.2009, a scris nota 3 (trei), cu data de 23.04.2009, a încheiat media 4 (patru) pe semestrul II şi a încheiat media anuală 5 (cinci) acestui elev. Deci, în data de 15.06.2009 elevul sus numit a fost promovat, prof. Ilie Cetean anunţând şi la secretariatul liceului acest lucru.

D.na secretară Claudia Ivancu m-a întrebat dacă eu am făcut modificările în catalog cu privire la acest elev, i-am răspuns că nu şi am rugat-o să informeze conducerea şcolii despre acest lucru, la revenirea în şcoală (în data de 16.06.2009), deoarece niciunul din directori nu se afla în localitate în acea zi.

Eu în data de 16.06.2009 am plecat la Bucureşti pentru rezolvarea unor probleme medicale şi am fost sunată de d.na director Carmen Aurelia Savu care mi-a comunicat că în data de 17.06.2009 va avea loc ancheta Inspectoratului Şcolar Judeţean Gorj cu privire la situaţiile elevilor din clasa a XII-a B, a XII-a C şi a XII-a A.
În data de 19.06.2009 am trimis un fax domnului inspector general Nicolae Mergea, în care am expus acest caz al elevului Georgian Sandu de la clasa a XII-a A.
Dovada o voi face prin acte (faxul antemenţionat pe care îl şi anexez în copie şi catalogul clasei). Semnătura”.

Iată şi textul faxului: Domnule Inspector general, Subsemnata Maria Codiţă, prof. de geografie la Lic. De Muzică şi Arte Plasstice Constantin Brăiloiu, vă aduc la cunoştinţă că în ziua de 15 iunie 2009 elevului Giorgian Sandu de la clasa a XII-a A, domnul prof. diriginte Cetean a trecut a doua notă la obiectul geografie şi a încheiat, domnia sa, media.
Subliniez că nu eu am scris a doua notă şi nu eu am încheiat media, nu este scrisul meu. Profesorul Cetean şi-a permis să facă lucrul acesta având acordul doamnei director Carmen Aurelia Savu. Fac precizarea că în ziua de 15 iunie 2009 nici doamna director general Carmen Aurelia Savu şi nici domnul director adjunct nu se aflau în şcoală. Când îţi este lumea mai dragă doamna director este plecată la Bucureşti pentru doctorat, după ce încaieră profesorii dă „bir cu fugiţii”. 19 iunie 2009.

„A spus pur şi simplu că nu-i trece şi cu asta basta!”

„Infractorul” Ilie Cetean pare puţin surprins de intervenţia noastră. Credea că s-a terminat bâlciul, odată ce s-au dat şi sancţiuni. Nici el nu mai ştie de câte ori a istorisit aceste lucruri: „Referitor la sesizarea doamnei, ar fi de spus mai multe lucruri şi anume: că totul a pornit de la, să zicem, o interpretare greşită a mea, că la rubrica elevului respectiv apărea o notă a elevului pe semestrul II, mai exact nota 5, şi media 6 pe primul semestru. Eu am crezut atunci, eronat, că doamna a omis să încheie situaţia, iar la Consiliul profesoral pentru validarea situaţiei la învăţătură eu l-am dat promovat. Doamna fiind în sală, acolo, nu a avut nimic de obiectat. Şi atunci totul s-a scris în procesul-verbal exact aşa, adică elevul este promovat. Avem o singură elevă din cauza absenţelor. S-a menţionat şi lucrul ăsta, iar a doua zi am aflat că, de fapt, doamna nu vrea să-i încheie situaţia elevului. Motivul? Nu eram acolo, am aflat de la secretariat. Şi atunci am dat telefon la domnul director adjunct Vasiloiu, i-am povestit situaţia, l-am întrebat ce să fac, şi dânsul a spus că dacă stau de vorbă cu doamna şi dacă dânsa este de acord, se poate rezolva problema.

Luni dimineaţă, la ora opt şi un sfert, am venit la şcoală, doamna era la şcoală, am stat de vorbă cu dânsa şi am rugat-o să îi încheiem situaţia elevului. Doamna a spus că nu vrea să o încheie, pentru că elevul a lipsit... În catalog, într-adevăr, apăreau absenţe. Acum, sigur, că şi absenţele astea... să nu fiu răutăcios, dar mai ales la doamna, puteau fi şi întârzieri puse iniţial şi nemotivate până la urmă. Deci, a fost o perioadă lungă în care totul a fost foarte bine. Nu am avut niciun fel de probleme, dar, mai demult, nu mai ştiu exact în ce an, a mai fost o situaţie din asta, tot tensionată, tot generată de doamna, un conflict... o exigenţă din asta, să-i spunem, referitoare la nişte copii. Deci, în anul ăla au rămas repetenţi şapte elevi. Cinci dintr-o clasă şi doi de pe la alte clase. Doamna nu a motivat, aşa... foarte concret, detaliat... A spus pur şi simplu că nu-i trece şi cu asta basta! Ca să stabilim, deci, nu vreau să se înţeleagă că elevii respectivi sau că elevul despre care e vorba acum ar fi fost, eu ştiu, impecabil şi aşa mai departe. Erau totuşi nişte elevi în limite normale, adică nu se explica o atitudine din asta, atât de exigentă...”

„Încheiaţi dvs. şi eu vă promit că nu o să spun nimic”

Destăinuirile lui Ilie Cetean continuă pe acelaşi ton de om dezamăgit: „Să revenim la situaţia elevului. Am rugat-o şi doamna a spus că nu-i încheie, pentru că, în fine, l-a aşteptat în penultima zi de şcoală să vină să rezolve situaţia şi el nu a venit. Eu ştiam ceva, ceva, am vorbit cu el şi el a explicat că, mă rog, din cauza situaţiei familiare, părinţii despărţiţi, mama cam fără servici.

El lucrează noaptea, iar în ziua aia nu s-a trezit. L-am certat şi eu cât de cât... Doamna zice că l-a aşteptat până la ora trei. Nu ştiu, nu am văzut, nu pot să comentez. O fi fost aşa, n-o fi fost. Deşi nu pot să am o părere la asta. Totuşi am insistat: haideţi doamnă, că nu cred că este el elevul care să merite... În final, doamna a spus aşa: Eu nu i-o închei, dar pot să-l ajut... La care eu am înflorit aşa, dintr-o dată, şi am zis: Cum doamnă? Zice: Încheiaţi-i-o dvs. şi eu nu o să spun nimic şi vă promit că nu ştiu ce şi nu ştiu cum... Dar vă asumaţi consecinţele... Şi am zis: Doamnă, ce consecinţe? Eu nu ştiu. Zice: Dvs. puteţi să încheiaţi, nu se întâmplă nimic, eu sunt de acord. Aşa, şi mai era o persoană aici, care sta lângă ea şi a asistat involuntar la discuţii. Adică opera prin cataloage. Şi atunci m-am dus şi am luat catalogul din secretariat, l-am adus aici, în faţa doamnei... Şi am zis: Doamnă, uite, are şase pe primul, are o notă de cinci pe-al doilea, eu îi trec nota 3, îi închei media 4, cu şase pe primul, e 5 şi totul e bine... Doamna a zâmbit frumos: Da, mă rog... Am făcut chestia asta, am plecat, după ce i-am spus frumos: Sărut-mâna, mulţumesc mult de tot!... Am dus catalogul... Şi am aflat peste două zile sau trei că, de fapt, doamna nu a fost niciodată de acord, ba mai mult, că eu am făcut toate chestiile astea, cum şi scrie acolo, la insistenţele şi nu ştiu cum, la presiunile doamnei directoare. Pe de altă parte, tot doamna scrie că şi domnul... niciunul nu era aici, doamna, într-adevăr, era la examen la doctorat, iar domnul nu ştiu unde, nu-i problema mea. Pe doamna director eu am informat-o telefonic, după ce am făcut... asta. Iar dânsa a zis: E bine, dar ai grijă! La care eu am zis: Ce să am grijă?! Că doamna a zâmbit, a fost de acord... Aceeaşi poveste a fost cu domnul Vasiloiu. Că pe urmă ne-am întâlnit amândoi aici... „infractorii”, şi zice: Băi, eu am vorbit cu ea şi am rugat-o şi nu ştiu ce..., şi a zis: Da, vai de mine!... Şi dânsul a făcut ce a făcut acolo şi s-a întâmplat ceea ce se ştie...”

„Dirigintele poate să încheie, cu acordul Consiliului profesoral al clasei”

În încheiere, Ilie Cetean atât mai are de spus: „Deci, încă o dată, eu îmi asum fapta, am făcut-o, am considerat eu, spre binele elevului. Pentru că, să ne înţelegem, dacă elevul venea, presupunem că nu ştia nimic şi îi punea nota 3, că 2 nu avea cum să primească, şi tot acolo era... Deci, nu ştiu exact ce ambiţii sunt la mijloc. Băiatul a terminat acum, a dat şi bac-ul, dar am înţeles că doamna nu ştiu cum de solicită să se anuleze bac-ul ş.a.m.d.
În urmă, mă rog, a fost aici o comisie de la Inspectorat, am studiat, am cercetat, cutare... Şi s-a constituit o comisie de cercetare a abaterilor. Şi în cazul meu comisia a propus sancţiunea cu diminuarea salariului cu 10% pe 3 lunmi.

Eu am fost de acord şi cu asta basta, am făcut ce am făcut, mi-am luat cuvenita sancţiune... Da, domne, am greşit, plătesc! Nu am nimic cu această sancţiune... Tot ca o consecinţă a ceea ce s-a întâmplat, există posibilitatea, prevăzută în regulamentele de funcţionare şi stastutul cadrelor didactice, ca dirigintele să încheie media unui elev care a absentat din diverse motive. Însă eu am tratat problema colegial şi am crezut că se rezolvă aşa. La litera legii scrie clar: dirigintele poate să încheie cu acordul Consiliului profesoral al clasei, adică toţi profesorii care predau la clasa respectivă, se poartă o discuţie în prealabil şi, dacă sunt de acord, se încheie un proces-verbal. Eu nu am făcut asta...”

„În anul 2000 a fost dată afară din învăţământ”

Credem că profesorii din acest liceu s-au săturat de atâtea reclamaţii. Cele mai multe sunt la adresa prof. Carmen Aurelia Savu, directorul liceului: „ În Consiliul profesoral s-a ales demiterea directorului adjunct Gheorghe Vasiloiu, sancţiunea cu diminuarea salariului prof. Ilie Cetean cu 10% pe 3 luni, şi a prof. de tehnologie tot cu 10% pe 3 luni, iar implicarea prof. Codiţă care a fost de acord cu modificarea notei la elevul Ciobescu şi la elevul Sandu de bună voie, deci a spus că poate să pună note şi să modifice, iar pe urmă dumneaei nu a mai recunoscut... Chiar a rugat-o şi profesorul de la clasa a XII-a B, fiind 4 elevi cu situaţia în stare de corigenţă, unuia îi trebuia nota 1! Era şi Legea dirigintelui, dar şi a Consiliului clasei, care le permitea acest lucru, dar dacă dumneaei a fost de acord cu aceste modificări, ca apoi, după ce a început ancheta, dânsa nu a mai recunoscut nimic. Dânsa este prima profesoară din şcoală care are peste nouă greşeli în cataloage şi se miră de ce primeşte sancţiuni. Tot timpul vorbeşte foarte urât. Chiar are reclamaţii când a dat în elevii de la clasa a IX-a C de la secţia Teatru. Tot în ora dânsei de geografie, un elev a făcut ceva, o faptă simplă, şi a fost exmatriculat. Dânsa stă cu cartea în faţă, nu se mişcă de pe scaun şi nici nu o interesează ce se întâmplă în timpul orelor. Dumneaei se comportă foarte urât şi cu colectivul nostru, nu e pentru prima dată. Cred că are „faze” după câţiva ani de... nu ştiu ce se întâmplă, poate şi din cauza situaţiei familiare, s-au certat... Deşi în anul 2000 a fost dată afară din învăţământ şi după un an de zile reprimită din nou. Acuma din nou. Cu fosta directoare, prof. Doina Cheznoiu, a avut peste 20 de reclamaţii pentru orice nimicuri. Dumneaei, ca să se împace bine cu ea, a băgat-o în toate funcţiile. Ea nu are o atitudine corespunzătoare ca profesor într-un consiliu de administraţie, când semnează îşi pune „prezent”, iar când e vorba de votat ea nu votează niciodată. Deci, nu ne trebuie! Un consiliu de administraţie trebuie să aibă o responsabilitate, nu doar să fi acolo ca manechinul şi să nu spui nimic şi să nu faci nimic! Dar, în schimb, să faci numai reclamaţii! Eu am foarte multe reclamaţii de la dânsa, care nu s-au adeverit, iar la Inspectorat a reieşit de fiecare dată că nu are dreptate...”,se plânge Carmen Aurelia Savu.

„Chiar m-a ameninţat că mă va da afară din învăţământ”

Prof. Carmen Aurelia Savu este foarte tranşantă. Nu îngăduie astfel de abateri în liceu”: „Îmi pare foarte rău că acum, când mai are doi ani până la pensie, are această atitudine necolegială cu noi. Nu a fost un liceu de specialitate şi dânsa nu pricepe, cam în toate liceele, am înţeles, a avut probleme cu toţi directorii, cu elevii, cu cadrele didactice, având un comportament nu atât de plăcut cu cei din jur. Noi chiar am avut o atmosferă plăcută, nu erau discuţii. Chiar mi-am dorit să avem o unitate model. Ne ajunge stresul şi de acasă şi de aici, nu e frumos să ne certăm şi să ne ţinem mereu de reclamaţii, şi asta în faţa elevilor...
Dânsa cred că e puţin învăţată şi de cineva, sunt câţiva colegi, 3-4 din 100, care o împing de la spate încurajând-o, vezi Doamne că dânsa are curajul să meargă şi pe la ziare, pe la posturile TV, pe la Inspectorat. Şi chiar m-a ameninţat că mă va da afară din învăţământ, şi va avea grijă şi de soţul meu. Chiar a dat un fax de la Bucureşti, cerând anularea bac-ului acelui elev, unde era internată, pe motiv că avea să suporte o intervenţie chirurgicală, nu ştiu ce boală, că nu a adus certificatele de acolo, însă a adus de la medicul de familie, cu o boală cu art. 111, ceva că se îneacă atunci când mănâncă, ba că a fost răcită, o boală de copii. Dar, în schimb, acest medic de familie a avut fiica în clasa a XII-a la dânsa şi avea numai media 10. Ori la noi în şcoală de ani de zile această medie nu se dă. Dânsa dă numai pe pile şi pe reclamaţii...”

K. Iannis

   05:56

Da o nota acestui articol

Nota:~ 4 din 6 voturi.

1 2 3 4 5