Cazul cetăţeanului Grigore Durlă din municipiul Târgu-Jiu, strada Dacia, este foarte ciudat. Dar ce este mai ciudat sunt deciziile contradictorii ale organelor de cercetare şi mai ales ale instanţelor de judecată, aducându-l pe petentul Grigore Durlă nu numai la disperare, ci şi în sapă de lemn. Dacă la soluţionarea lui a contribuit şi procurorul Ion Diaconescu, atât de cunoscut pe plan local, dar şi naţional, e clar, ne putem da seama foarte uşor cam ce soartă a avut soluţia dată de asemenea oameni corupţi care, cu bună ştiinţă, şi nu din prostie, săvârşesc astfel de acte de (in)justiţie.

Acest lucru reiese chiar din concluziile depuse chiar de petiţionar în dosar nr. 3718/90/2008, termen 15.05.2009, secţia penală a Tribunalului Satu Mare: „Cu atât mai grav că (învinuiţii – n.n.) au fost scoşi de sub urmărirea penală fără nicio motivaţie, fără a se comunica această soluţie, pe care, dacă aş fi avut cunoştinţă despre ea, aş fi putut, conform legii penale, să o contest, fiind astfel în imposibilitatea beneficierii de o cale de atac. La aceste confuzii create în analizarea datelor aflate la dosar, a contribuit, prin interpretări răstălmăcite, procurorul Ion Diaconescu, apelând la tot felul de abilităţi şi subterfugii juridice, aşa cum a procedat şi în cazul „Ţundrea” sau „Tomulescu” şi lista ar fi prea lungă pentru a o prezenta, modul de procedare în soluţionarea dosarelor de către acest procuror fiind cunoscute nu numai de către mediile juridice, ci de întreaga opinie publică”.

 

 

Ce caută petiţionarul Grigore Durlă la Tribunalul Satu Mare ? – se vor fi întrebând cititorii noştri, bănuind că acesta a transferat cauza pe teritoriul altui judeţ, recuzând instanţele gorjene în care nu mai are încredere nici cât negru sub unghie. Pentru că Grigore Durlă oricât a căutat dreptatea la instanţele din Gorj, nu a reuşit să o găsească. A sperat în corectitudinea Curţii de Apel Craiova, dar a fost în zadar. A urmat Tribunalul Vâlcea, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie din Bucureşti, ba chiar a luat şi drumul Înaltei Curţi de la Strasbourg.

Dar care este problema cetăţeanului Grigore Durlă, în care oamenii legii trag cu dinţii ca să nu i se dea dreptate, dând sentinţe netemeinice şi ilegale, încălcându-şi propriul jurământ şi chiar legile acestui stat pe care chiar ei nu le respectă? „În noaptea de 12 spre 13 iulie 2001, fără ca eu să am cunoştinţă, până la ora 7 dimineaţa, a fost demolată clădirea SC DURLĂ SRL, clădirea nu mai exista, iar terenul era dezafectat în întregime.

Fac precizarea că eu nu eram în oraş, iar cumnata mea Victoria Duţescu a primit un telefon de la cineva, fiind înştiinţată că magazinul a fost spart. Era ora 4,30 dimineaţa (în 13 iulie). Cumnata mea a ajuns destul de repede la faţa locului, locuind în apropiere, şi a constatat că în clădire nu mai existau multe lucruri.

Deşi societatea funcţiona, reprezentând sursa de venit pentru mine şi familia mea, existând în magazin marfă, frigider, combină frigorifică, lăzi frigorifice, dozator, filtru de cafea, casă de marcat, sobă adaptată la alimentarea cu gaze, mobilier, veselă, multe alte bunuri aparţinând societăţii, cât şi documente şi bunuri personale, despre acestea nu se mai face nimeni în vorbă, şi ce s-a întâmplat cu aceste bunuri nu ştiu nimic nici în prezent, fapt pentru care rog instanţa să dispună ca la începerea urmăririi penale să se clarifice acest aspect şi să mi se restituie marfa şi bunurile...”, scrie Grigore Durlă.

Dumnezeule Mare! Asta în anul 2009, la termenul din 15.15.2009, când Grigore Durlă a depus concluziile la secţia penală a Tribunalului Satu Mare.

 

 

Ca să se vadă câinoşenia de care dau dovadă înalţii noştri magistraţi, da, nu este greşeală! – din judeţul Gorj, spicuim din plângerea depusă de Grigore Durlă, omul prigonit de aceşti oameni în robă, în ziua de 25.09.2008, chiar pe adresa preşedintelui Tribunalului Gorj: „Mă declar nemulţumit şi sunt alarmat de încheierea de şedinţă din data de 17.09.2008, în care, părtinitor, au fost favorizaţi învinuiţii. Aţi precizat că aţi mai judecat cauza, că doriţi să nu mai judecaţi cazul, că solicitaseţi un termen pentru a stabili un alt complet de judecată şi că vă menţineţi soluţia. Mai depuneţi la dosar Decizia penală nr. 176/26.02.2007, dată în dosar nr. 2065/318/2006, ca dovadă că în acest dosar a participat acelaşi judecător, ca să lăsaţi impresia că această decizie are acelaşi obiect, aceeaşi cauză şi aceleaşi părţi... Toate acestea lasă impresia că e o premeditare la înţelegere cu completul succesor din Târgu-Jiu, care va avea motiv să susţină aceeaşi soluţie, sau să sugeraţi completului altei instanţe – egală în grad – din ţară, după strămutare, să dispună această soluţie din altă cauză.

Eforturile dv. nejustificate, ca să determinaţi completul succesor, acum, să admită recursurile, casând sentinţa penală nr. 2156 din 10.06.2008, dată de un judecător corect, fără o înţelegere stabilită, pentru a zădărnici judecata, STRIGĂ LA CER ŞI DUMNEZEU VĂ VEDE că şi dv. loviţi nemeritat în familia mea, lovită împotriva legilor divine şi omeneşti, prelungindu-ne suferinţa şi vânzându-vă sufletul Diavolului...”, scrie petentul cu obidă, cu furie şi neputinţă.

 

 

Ca să vedem cum percutează parchetarii noştri, sărind în sus ca arşi, când se dă, mai rar, câte o sentinţă corectă, stricându-le socotelile, cum a fost şi decizia judecătorului Toma Popescu, un om cu verticalitate, iată şi motivul de recurs ticluit „în litera legii” de o madamă procuror de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu-Jiu, împotriva sentinţei penale nr. 2156 din 10.o6.2008, pronunţată de Judecătoria Târgu-Jiu în dosarul nr. 3607/318/2008, preşedinte complet de judecată Toma Popescu, privind plângerea petiţionarului Grigore Durlă: „Vă învederăm mai jos motivul de recurs, pentru ca împreună cu dosarul cauzei să le înaintaţi Tribunalului Gorj, spre competentă soluţionare.

Motivul de recurs: - greşit admite plângerea; Dezvoltarea motivului de recurs: În motivarea plângerii, petiţionarul Grigore Durlă a precizat că soluţia este netemeinică şi nelegală (nr. 5879/P/2007 din 14.o2.2008 – n.n.), deoarece nu au fost administrate toate probele în cauză cu privire la starea de fapt prezentată în plângere de către acesta. Soluţia instanţei de judecată este netemeinică şi nelegală pentru că: - greşit admite plângerea formulată de petiţionarul Grigore Durlă împotriva rezoluţiei dată în dosarul nr. 5879/P/2007 din 14.02.2008 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgu-Jiu.

Având în vedere cele expuse mai sus, considerăm că soluţia adoptată de instanţa de judecată este greşită, soluţia parchetului fiind temeinică şi legală”.

Să cazi pe spate, nu alta. Nu mai trecem în revistă greşelile de ortografie ale d.nei procuror care, mai mult ca sigur, ar da vina pe dactilografă, adică IE/IE/4 ex.

 

 

Nu putem trece mai departe sau chiar să încheiem aceste dezvăluiri, fără a ne arunca puţin privirea şi peste sentinţa penală nr. 2156 din 10 iunie 2008, dată de preşedintele completului de judecată Toma Popescu. Reţinem din sentinţă următoarele: „Reprezentantul Ministerului Public a pus concluzii de respingere a plângerii, considerându-se că prin actele de urmărire penală, efectuate de către parchet, au fost administrate toate probele în cauză, rezoluţia fiind temeinică şi legală.

Parchetul nu a avut în vedere că sesizarea petiţionarului s-a referit la o stare de fapt reţinută de către acesta ca fiind reală.

Această stare de fapt reală ar fi putut fi verificată dacă ar fi fost epuizată administrarea probei cu toate înscrisurile doveditoare ale procedurii efectuate cu privire la demolarea construcţiei petiţionarului şi ale regimului juridic al terenului pe care s-a edificat construcţia de către petiţionar.

Parchetul nu a avut în vedere informaţiile reale cu privire la faptele invocate în plângere de către petiţionar.

Starea de fapt reţinută de organele de cercetare şi valorificată de către parchet nu poate fi considerată reală, deoarece s-au ignorat informaţiile depozitate în înscrisurile aflate la dosarul cauzei ce dovedesc procedurile efectuate în legătură cu demolarea construcţiei petiţionarului.

Pentru aceste motive, în numele legii, hotărăşte: Desfiinţează rezoluţia 5879/P/2008 din 14.02.2008 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgu-Jiu şi trimite cauza procurorului în vederea începerii urmăririi penale.

La urmărirea penală se va administra proba cu înscrisurile doveditoare ale demolării construcţiei prin care se va releva care-i contribuţia intimaţilor în procedurile ce au determinat demolarea construcţiei petiţionarului şi dacă demolarea s-a făcut cu îndeplinirea tuturor formalităţilor legale”.

 

 

Tot într-o jalbă depusă într-unul din dosare, Grigore Durlă scrie cu amărăciune: „Întrucât SC DURLĂ SRL era singura sursă de existenţă pentru mine şi familia mea – soţia şi cele două fiice -, distrugerea societăţii de către aceşti factori iresponsabili a condus la un deosebit stres financiar şi emoţional pentru noi toţi, situaţie ce a generat dereglări ale sănătăţii fiecăruia dintre noi, dar mai ales pentru soţia mea, care, aşa cum rezultă şi din foile medicale, căreia i s-au declanşat anumite maladii, unele dintre ele neputând fi tratate, recurgându-se în ultimă instanţă la intervenţii chirurgicale pentru a i se salva viaţa.

Tot ca urmare a lipsurilor generate, mi-au distrus nu numai clădirea sediului societăţii, ci au distrus şi furat bunurile existente în clădire, fiind astfel nevoit să vând lucruri din casă pentru a achita datorii către diverse societăţi sau persoane fizice, făcând cu greu faţă situaţiei de a întreţine familia, fiica mea cea mare, neputând să mai suporte atmosfera din casă, a plecat în străinătate, înţelegând că doar în afara ţării îşi mai poate şi ea, cât de cât, să-şi asigure cele necesare existenţei.

Prin nedreptatea pe care o îndurăm de atâţia ani, am fost împiedicaţi să continuăm activităţile de comerţ – sursa existenţei noastre -, şi în prezent suntem într-o situaţie materială foarte dificilă! Sunt ţinut în ţară de dorinţa de a mi se face dreptate prin procesele pe care le am împotriva celor care m-au neîndreptăţit şi mi-au tulburat viaţa, dar astfel, demult îmi luam familia şi plecam şi eu departe de această ţară, în speranţa că vom trăi cu demnitate şi fără teama că roadele muncii noastre vor fi distruse sau furate, datorită abuzului unor factori iresponsabili, certaţi cu legea, care nu numai că nu au respectat hotărârile judecătoreşti, dar de ani de zile nimeni nu a constatat vinovăţia lor.

Faptul că învinuiţii au fost protejaţi şi că din anul 2001 şi până în prezent nu s-a dorit să mi se facă dreptate, o demonstrează, spre exemplu, chiar faptul că Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu-Jiu, pentru a crea o situaţie favorabilă învinuiţilor, a luat spre analiză Ordonanţa din 21.07.2003, şi nu pe cea din data de 19.11.2003, aşa cum se primiseră ordinele de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie”.

 

 

Şi mai nou, aşa cum croncăne şi proverbul că: Corb la corb nu-şi scoate ochii, reţinem şi din decizia penală nr. 14/R din 19 ianuarie 2009, dată de Tribunalul Vâlcea, în care reprezentantul parchetului susţine aceeaşi gogomănie a confraţilor din Gorj şi Satu Mare, adică: „Critică sentinţa penală recurată pentru nelegalitate şi netemeinicie, întrucât în mod greşit a fost admisă plângerea formulată de petiţionarul Grigore Durlă împotriva rezoluţiei dată în dosarul nr. 5879/P/2007 din 14 februarie 2008 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgu-Jiu.

Pentru considerentele de fapt şi de drept arătate, tribunalul urmează să caseze sentinţa, în sensul respingerii plângerii formulate de petiţionarul Grigore Durlă şi admite recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Târgu-Jiu împotriva sentinţei penale nr. 2156 din 10 iunie 2008 pronunţată de Judecătoria Târgu-Jiu în dosarul nr. 3607/318/2008. Definitivă.”

* N.A. La recenta înfăţişare de la Tribunalul Satu Mare, instanţa de judecată, cum era de aşteptat, a dat aceeaşi sentinţă: adică a criticat sentinţa penală nr. 2156 din 10.06.2008, pronunţată de Judecătoria Târgu-Jiu, ca fiind netemeinică şi nelegală, iar soluţia Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgu-Jiu este temeinică şi legală. Grigore Durlă, care l-a zărit pe acolo pe Victor Ponta, consideră că acesta nu este străin de dosarul său.

Spre regretul meu, convins că mai există un dram de justiţie curată în ţara asta, am pierdut pariul cu juristul Gheorghe Mărăcine, care a susţinut şi încă mai susţine că Justiţia este subordonată politicului. Adică legile noastre nu au nicio valoare în faţa magistraţilor, care îşi fac propriile lor legi, la taraba din tribunal, unde balanţa înclină după bunul lor plac.

Foto 2: De ce sunt dosarele mai subţiri?,se întreabă Grigore Durlă. Cine mi-a furat probele din dosare?

Foto 3: Acum magistraţii sunt în vacanţă. Au obosit, bieţii de ei!...

Foto 4: Dă-le, Doamne, magistraţilor, mintea cea de pe urmă...