Gâlceava dintre un Purice şi un Mărăcine

Incredibila poveste spusă de un localnic din Bărbăteşti, luna trecută, unui redactor şef la acea vreme, la o publicaţie locală, a fost „înghiţită” de acesta şi chiar i-a dat curs, înflorind-o în ziar şi făcând o dramă din ea, numai ca să-i facă pe plac povestitorului şi prietenului său Costică Purice din Bărbăteşti, însă de baştină fiind de prin părţile Peştişanilor de Gorj, de unde se trage şi bătrânul fotoreporter Ion Predo, zis şi Don Predo sau cum l-o mai fi chemând. Dar Don Predo, în avântul său atât de nebun, ca să-i facă pe plac conţăranului său, l-a terfelit pe o pagină întreagă pe Gheorghe Mărăcine (foto), rivalul lui Purice, omiţând intenţionat să-i mai dea şi lui cuvântul, să se apere cel puţin. Un gest nepermis, în situaţia unui jurnalist care se pretinde. Însă, în situaţia noastră se dovedeşte a fi doar un intrus în această branşă, cei mai mulţi cititori întrebându-se de unde o fi apărut, pe când cei din colectivul redacţional nu se împăcau cu stilul de lucru al acestuia, răbufnind pe la colţuri că au ajuns să-i conducă un fotograf.
Culmea este că Don Predo nu-l citează nici pe povestitor, dacă tot vrea să ne facă să credem această poveste incredibilă pe care ne-o îndrugă, fiind pe punctul de a nu o mai crede nici el. Însă nimic nu-l opreşte să folosească jargoane de Buftea, la adresa lui Gheorghe Mărăcine, luându-l la palme, scuipându-l şi calomniindu-l după bunul plac: un oarecare consilier, un Mărăcine, nemernic, soţi profitori, cei doi Mărăcini, oameni de nimic, obişnuiţi cu căpătuiala, au mers pe pile la un Apel la sentinţa civilă nr. 2929, are bani şi poate cumpăra justiţia gorjeană...
Despre ce este vorba? Miza disputei, aflată la mijloc, este o bătrână de 95 de ani, pe nume Elisaveta Negroiu, din Bărbăteşti, care a făcut cu familia Mărăcine un act de întreţinere, cu clauză de a o întreţine până la moarte, având casă mare, 82 ha de pădure şi alte acareturi. Apoi s-a trezit şi nea Costică Purice, care s-a gândit că nu i-ar strica şi lui asemenea zestre, încât, în cele din urmă, bătrâna a ajuns sub acoperişul lui. Ba chiar şi la biroul lui Don Predo care, de data asta, face şi pe medicul de familie al bătrânei, diagnosticând-o că „femeia este întreagă la cap, adică lucidă, şi este purtată prin justiţia oarbă a Gorjului de ani buni. Ziceam că povestea este incredibilă, iar persoana ne-a vizitat la redacţie, în carne şi oase. Chiar fotografia alăturată e realizată în redacţia noastră”.
Ce să înţeleagă de aici cititorul de rând? Că Don Predo a avut parte şi de alte vizite ale unor ciudate personaje care nu mai erau în carne şi oase... Ca să vezi şi să nu crezi! De asta a ajuns dumnealui să scrie poveşti incredibile...

În cele ce urmează, dăm curs unei scrisori din partea unui cititor, care citeşte deopotrivă ambele publicaţii şi cunoaşte foarte bine personajele amintite mai sus, fiind revoltat de articolul lui Don Predo, care nici nu a vrut să audă de vreun drept la replică sau altceva, pentru a-şi repara greşeala. Pe bună dreptate, semnatarul acestor rânduri se întreabă: dacă cei doi s-au certat, ce a avut de câştigat cel de-al treilea, adică bătrânul fotoreporter frenetic?

Două personaje ciudate

Ion Predo este redactorul şef al cotidianului amintit mai sus, ziar vitregit tocmai de cei ce s-au pricopsit de pe urma lui, încât directorul fondator cred că s-a răsucit neputincios de câteva ori în mormânt. Costică Purice este un locuitor oarecare al comunei Bărbăteşti, care toată viaţa a fost animat de dorinţa îmbogăţirii prin munca efectivă a altora, staţia de compresoare a comunei Bărbăteşti fiind pentru el „vaca” cu lapte. Între cele două personaje există o singură legătură, aceea de a fi din partea Peştişanilor. Şi cum conţăranii se ajută între ei, de pe poziţia lui favorizantă de mare redactor şef la acest cotidian cu tradiţie şi mare circulaţie, Don Predo s-a decis să-l ajute pe Purice cu o denigrare prin presă a lui Gheorghe Mărăcine, un alt „locatar” al comunei Bărbăteşti, care îl împiedică pe Purice la realizarea dorinţei lui nestăvilite de îmbogăţire. Şi a publicat în numărul de marţi, 14 iulie 2009, al cotidianului său, o povestire insultătoare şi calomnioasă la adresa lui Mărăcine, pe care el – Don Predo – o consideră ca fiind „incredibilă”... Dar chiar aşa, incredibilă, povestea trebuia publicată, pentru că prietenul la nevoie se cunoaşte, mai ales că se dorea influenţarea unui proces.

Ce trebuie să ştie Don Predo?

* Că nea Costică Purice nu a adăpostit-o în casa lui pe Elisaveta Negroiu, aflată legal în întreţinerea familiei Mărăcine, ci a pus el la cale o complicată strategie, menită a pune stăpânire pe averea bătrânei, inclusiv pe casa lui Mărăcine care valorează peste 500.000 lei! Iar primul pas în această strategie era de a o convinge pe proprietară să se mute la el. Deci este exclusă varianta că bătrâna ar fi fost supusă unor tratamente rele şi alungată de la domiciliul ei! Deci, să fim bine înţeleşi, incredibilitatea devine calomnie, pentru că alungarea cuiva din domiciliul legal constituie infracţiune! * Că Purice a înmormântat două foste neveste, iar cea care i-a născut doi copii nu a fost înfiată de bătrânii Negroiu, astfel că el, Purice, nu are nici un grad de rudenie faţă de Elisaveta Negroiu, iar cea care îi îngrijeşte acum atât pe povestitorul Purice, cât şi pe adăpostita alungată, nu este o persoană oarecare, ci chiar concubina povestitorului, pe numele ei adevărat de Floarea Covaci. Asta ca să nu se înţeleagă cumva faptul că adăpostitorul Purice plăteşte o îngrijitoare pentru refugiata bătrână. * Că un act de întreţinere nu este un act de moştenire şi că acest act de întreţinere încheiat de Elisaveta Negroiu cu familia Mărăcine nu are nici o legătură cu restituirea proprietăţilor funciare ale bătrânei, care nu au făcut obiectul întreţinerii, ci au rămas în proprietatea ei. * Că un act de întreţinere poate fi oricând supus rezoluţiunii din motive reale sau imaginare, dar probate cu martori „confecţionaţi”, urmând ca instanţele să decidă. Că acţiunea în rezoluţiunea contractului aparţine lui Negroiu Elisaveta şi deci ea este cea care îi poartă prin instanţe pe soţii Mărăcine! Şi nu invers, cum susţine Don Predo! Că o sentinţă de fond reprezintă opinia unui magistrat, care poate fi oricând modificată sau desfiinţată de trei magistraţi ai Tribunalului Gorj, ceea ce nu prezumă faptul că magistraţii Tribunalului Gorj ar fi supuşi mituirii sau au judecat... pe pile! Iar afirmaţia, conform căreia Mărăcine are bani şi se pare că modelează cu ei opinia judecătorilor Tribunalului, este de o mare gravitate calomnioasă, dar şi o gravă calomnie la onoarea magistraţilor gorjeni. * Că notarii publici nu lucrează „pe întuneric”, ci au program până la orele 16,00-17,00 , iar un contract de rentă viageră nu se încheie la notarul public, el nefiind supus autentificării. Iar povestitoarea Negroiu a fost o beneficiară de rentă viageră, în baza unui contract real, încheiat şi executat de un arendaş, apreciat de locuitorii comunei Bărbăteşti. * Că soţul bătrânei Negroiu, adică Nicolae Negroiu, a fost veteran de război, deşi nu a tras vreodată un glonte contra inamicului, fiind ofiţer în rezervă şi nu ofiţer de vânători, chiar dacă îi plăcea vânatul, şi doar el a beneficiat de un telefon fix, gratuit, iar după decesul lui, în august 2001 – Dumnezeu să-l odihnească în pace! – telefonul a fost înregistrat pe numele lui Gheorghe Mărăcine şi nu pe al Elisavetei Negroiu, care nu a avut niciodată telefon care să-i fie... desfiinţat.
Şi ar mai trebui să ştie Don Predo că povestea lui incredibilă, spusă chiar de Puricele Bărbăteştiului, îi poate atrage o cercetare penală, pentru insultă şi calomnie... prin presă, cu intenţie şi interes.

Ion Căluşaru

În încheiere, revenim la ancheta lui Don Predo care, ca să-i facă pe plac povestitorului său, ne asigură la sfârşit: Povestea nu se termină aici şi vom reveni!
Bârrr... Te trec fiorii.
Într-adevăr, povestea nu s-a terminat aici. Nea Costică a rămas cu bătrâna, Mărăcine cu zestrea, iar Don Predo a fost destituit din funcţia de redactor şef, încât, vă asigurăm noi, din simpla funcţie de redactor nu va mai avea chef să revină niciodată la acea poveste incredibilă... de penibilă!

K. Iannis

   16:09

Da o nota acestui articol

Nota:~ 3 din 2 voturi.

1 2 3 4 5