Dreptate, ochii plânşi vor să te vadă...

Aş fi tare curios să ştiu ce ar spune un magistrat dacă ar urmări un dosar care pleacă de la el, cu o soluţie proastă, trecând prin atâtea mâini şi instanţe, dându-se tot atâtea decizii ridicole, dacă l-ar încerca vreun sentiment de jenă sau regret. Nu cred. Aceştia nu ştiu de ruşine, iar când îmbracă roba se cred nişte mici Dumnezei, puternici în jilţurile acelea de lux şi mai ales în robele negre, ca o armură, în extaz, dispreţuindu-i pe cei din boxe asemeni unor fiinţe sărace cu duhul care pretind că ar căuta adevărul, dar ei nici nu ştiu cum arată acesta, fiind ciopârţit în balanţa ruginită şi dereglată de atâtea nedreptăţi.

Cazul Elenei Tilea din satul Glodeni, comuna Bălăneşti reprezintă o mică mostră a putregaiului din aşa pretinsa justiţie, care se dovedeşte a lua în derâdere propriile legi, tratându-i pe oamenii de rând cu indiferenţă, ca neştiutori de carte, oameni simpli, neobişnuiţi cu instanţele, cu termenii juridici şi mai ales cu mârlănia avocaţilor, dornici să-i jumulească şi de ultimii bani, denaturând actul de justiţie şi făcând dreptate după propriile interese.

O simplă scrisoare şi totuşi disperată

Petenta a epuizat toate căile de atac, însă tot nu a reuşit să-şi afle dreptatea. Poate chiar a ajuns să creadă că aceasta nici nu există într-o asemenea ţară în care domneşte haosul.

Domnule Redactor şef,

Subsemnata Elena Tilea, din comuna Bălăneşti, vă aduc la cunoştinţă următoarele: Am casa chiar în spatele Şcolii 1-4 din satul Glodeni. Între curtea mea şi şcoală este o uliţă ce figurează la primărie ca domeniu public. În spatele casei mele, la circa 28 m, Constantin Andriţa are amplasat un gater pentru tăiat lemne. Acest Andriţa, fiind pe mână cu celălalt primar, a mutat curtea şcolii de la locul vechi cu un metru spre uliţă. Bineânţeles că, automat, uliţa s-a micit, iar C. Andriţa trece cu maşini cu buşteni, cu semănătoare şi tractoare, încât casa mea a avut de suferit enorm de mult, crăpând şi crapă în continuare pereţii şi temelia. Mai mult, acest vecin mi-a spart până şi ţevile de canalizare, încât la ora actuală nu mai am canalizare în dreptul casei în stare bună din cauza utilajelor lui.

Am apelat la primarul Dorel Roşu, la acea vreme, dar nici nu m-a băgat în seamă, iar de un an de zile am apelat la noul primar Radu Rotaru, dar parcă sunt în vorbă. Spune că nu poate să mute gardul înapoi deoarece trebuie anulat titlul de proprietate. Terenul acesta, din spatele şcolii, este folosit de C. Andriţa care îşi ţine aici oile şi vacile, şi chiar îl coseşte, în timp ce casa mea suferă enorm de mult. Nu am nicio putere. Uliţa este numai a lor, pe care trec maşini şi utilaje de mare tonaj. Mai au şi o combină pe uliţă, chiar în dreptul porţii mele, e de doi ani aici şi nu vrea să o ia de acolo. Am apelat şi la Poliţia din comună, dar nu s-a luat nicio măsură cu aceştia. Ne e şi frică să mai mergem la grădina noastră, că ne bat. Am mai avut discuţii cu ei în repetate rânduri, am avut chiar o fată muşcată de câinele lor.

Vă rog să mă ajutaţi şi pe mine, să vedeţi la faţa locului că nu vă mint. L-am dat în judecată, avându-l ca avocat pe Constantin Stănică şi acesta nu a vrut să scrie ce i-am cerut eu, a scris numai de ferăstrău, nicidecum de casă, că mi se duce pe apa sâmbetei. Am pierdut procesul pe motiv că acţiunea introdusă nu e clară. Oare chiar aşa? Nu pot să am şi eu casa în siguranţă şi să pot trăi în linişte? Vă rog mult, ajutaţi-mă!

Elena Tilea

Autorizaţia de care se face atâta caz

În ceea ce priveşte activitatea gaterului mobil, autorizaţia de la mediu cu nr. 18 din 19.01.2004 este valabilă pe o perioadă de 5 ani, până la 19.01.2009, adică în prezent nu mai este valabilă, însă nu se ştie sigur dacă petenta ştie sau nu de reînnoirea acesteia, gaterul funcţionând însă şi în prezent. În autorizaţia de mediu eliberată pârâtei AF Andriţa Maria se menţionează: „Prezenta autorizaţie este valabilă 5 ani, dacă în această perioadă nu intervin schimbări care să afecteze condiţiile stabilite prin autorizaţie. Nerespectarea prevederilor autorizaţiei atrage după sine suspendarea şi/sau anularea după caz”.

O cauză pierdută din start

În anul 2007 se derulează pe rolul Judecătoriei Târgu-Jiu dosarul nr. 5103/318/2007, prin care reclamanţii Elena Tilea şi Claudiu Otovel au solicitat dispunerea încetării activităţii gaterului, proprietatea pârâtei, deoarece între orele 08-19 provoacă o poluare fonică foarte mare ce depăşeşte limitele prevăzute de actele normative şi face imposibilă folosirea normală a locuinţei acestora, afectându-le sănătatea şi dreptul la un mediu nepoluat. Instanţa a ajuns la concluzia că litigiul se referă la aspecte legate de activitatea comercială desfăşurată de către societatea pârâtă. Drept care instanţa declină competenţa de soluţionare a acţiunii în favoarea Tribunalului Gorj – Secţia Comercială (Sentinţa civilă nr. 7445/26 oct. 2007).

La Tribunal (Dosar nr. 734/95/2008), expertul în cauză (buletin de analiză sonomerică nr. 107/2007) a concluzionat că AF Andriţa a realizat o închidere cu folie absorbantă a pereţilor laterali, pe trei laturi ale perimetrului, astfel că zgomotul s-a redus substanţial şi nu reprezintă o poluare fonică, nedepăşind limita admisă prin STAS 10.009/88. În final, s-a conchis că reclamanţii nu au făcut dovada elementelor răspunderii civile delictuale, respectiv că li s-a creat un prejudiciu prin activitatea desfăşurată cu gaterul de către pârâtă. Pentru aceste considerente, s-a constatat a fi neântemeiată acţiunea reclamantei, urmând a fi respinsă.

Justiţie de... doi lei!

La Curtea de Apel Craiova, acelaşi dosar ajunge la Secţia Comercială. Avocatul pentru apelanţii reclamanţi a solicitat „admiterea apelului conform motivelor invocate, cu cheltuieli de judecată. Învederează că sentinţa apelată este nelegală şi netemeinică, instanţa de fond nedispunând efectuarea unei expertize în construcţii care să constate degradările aduse imobilelor prin instalarea gaterului fără acordul vecinilor”.

Aşa cum reiese din Decizia Curţii (nr. 165/03 iunie 2008):”Apelanţii susţin că activitatea gaterului le produce prejudicii prin faptul că maşinile încărcate cu lemn, care se deplasează la gater, le-au produs degradări la imobil (pereţii şi temelia s-au crăpat, ţevile instalaţiilor au fost sparte), iar drumul de acces a fost îngustat prin mutarea gardului de către pârâtă şi astfel maşinile circulă foarte aproape de proprietatea sa. Mai arată că expertiza a fost efectuată necorespunzător, folosindu-se buşteni mici la măsurarea nivelului de zgomot şi nu buşteni mari care trepidează, şi că la obţinerea autorizaţiilor de funcţionare s-a luat acceptul vecinilor mai îndepărtaţi, la care nu ajunge zgomotul”.

Faţă de argumentele aduse de pârâtă, apreciind că „prima instanţă a făcut o apreciere corectă a probelor administrate, dând eficienţă probelor ştiinţifice în detrimentul celor subiective, Curtea apreciază că funcţionarea gaterului nu afectează pe reclamant în condiţiile de funcţionare actuale, astfel încât sentinţa instanţei de fond este temeinică şi legală. Cât priveşte acordul vecinilor pentru funcţionare, acesta nu este cerut decât pentru imobilele cu mai multe locuinţe. Astfel, Curtea respinge apelul ca nefondat”.

O decizie irevocabilă, netemeinică şi ilegală

Mai departe, Elena Tilea a făcut recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie Bucureşti (cu data de 30 iunie 2008). A cărei decizie survine după aproape un an de zile şi: „Constată nul recursul declarat de reclamanţii Elena Tilea şi Claudiu Otovel împotriva decizie nr. 165 din 3 iunie 2008 a Curţii de Apel Craiova”, cu următoarea observaţie pentru recurenţi: „Motivarea recursului presupune evocarea cauzelor de nelegalitate care justifică exercitarea acestei căi de atac, din cele reglementate prin Art. 304 Cod procedură civilă şi dezvoltarea lor, respectiv încadrarea într-unul dintre motivele prevăzute expres de lege, printr-o argumentare în fapt şi în drept, a greşelilor pretins a fi săvârşite prin hotărârea atacată”. Decizie irevocabilă.

Primarul nu-l ia în calcul pe prefect

Surprinde şi răspunsul Instituţiei Prefectului – Judeţul Gorj, la toate memoriile depuse de Elena Tilea pe la înaltele autorităţi locale şi judeţene:

Instituţia Prefectului – Judeţul Gorj

Nr. A/550 din 11.12.2008

Către,

Doamna Elena Tilea,

Comuna Bălăneşti, sat Glodeni, Jud. Gorj

Spre ştiinţă:

Primăria Comunei Bălăneşti,

În atenţia domnului primar

Urmare petiţiei doamnei Elena Tilea, adresată Prefectului-Judeţul Gorj, înregistrată la numărul de mai sus, în urma celor verificate şi sesizate, s-au stabilit următoarele:

- autoritatea locală, prin domnul primar, la solicitarea dvs. poate să promoveze în condiţiile Legii nr. 215/2001, privind administraţia publică locală, un proiect de hotărâre în Consiliul local pentru aprobarea lărgirii uliţei la intrare cu un metru prin mutarea gardului ce îngrădeşte curtea şcolii, astfel încât să aveţi acces corespunzător la locuinţa dvs.

- vă mai comunicăm că terenul din curtea şcolii nu a fost înstrăinat numitului Andriţa, aşa cum susţineţi dvs., figurând în domeniul public al localităţii.

Prefect, ing. Ec. Victor Banţa

Direcţia verificarea legalităţii actelor, a aplicării actelor normative, contenciosul administrativ şi urmărirea aplicării actelor cu caracter reparatoriu, Director executiv, Liviu Diaconescu.

Degeaba a fost atenţionat şi primarul comunei, pentru care atenţionările prefectului nu au nicio valoare în parohia lui.

Realitatea, faţă de cea văzută de justiţie, e cu totul alta

Reţinem şi din Raportul de expertiză tehnică de calitate (nr. 34 din 24.01.2009, expertiză pe care trebuia s-o ia în calcul şi înaltele instanţe judecătoreşti, care s-au limitat doar la expertiza sonometrică – n.n.), câteva constatări destul de concludente: s-au constatat fisuri orizontale în zona de acces la demisol, unde placa de beton protejează intrarea; s-au constatat fisuri verticale în pereţii aferenţi faţadei principale; drumul de acces – servitute, nu corespunde normativelor tehnice, inclusiv a Codului civil; accesul la locuinţă se realizează prin un drum neamenajat, fără fundaţie, strat de uzură, gabarit sub cel necesar, etc.; drumul existent are denivelări mari şi devine impracticabil pe timp nefavorabil, din lipsă de şanţuri pentru scurgerea apelor, pante, etc.

Cauzele fisurilor locuinţei sunt: drumul denivelat, fără o fundaţie, etc., produce vibraţii şi tasări ale terenului la trecerea maşinilor şi în special cele de tonaj mare, utilaje etc., care au condus la fisuri în structura locuinţei; circulaţia maşinilor, în special cele de tonaj mare, contribuie la vibraţii şi transmiterea acestora locuinţei; viteza cu care circulă maşinile cu tonaj mare, contribuie la vibraţii ale terenului; bălţile care se acumulează în denivelările carosabilului murdăresc şi stropesc împrejmuirile, faţadele, etc.; lipsa trotuarelor, şanţurilor, podeţelor, etc., conduc la agravarea unor condiţii normale de acces la imobilele din zonă.

Drept care se recomandă următoarele măsuri de urgenţă: repararea şi consolidarea locuinţei Elenei Tilea în zonele afectate constatate mai sus; evaluarea reparaţiilor şi cei care să suporte aceste lucrări; organele centrale, judeţene şi locale vor trebui să realizeze accesul corespunzător cu respectarea actelor şi normativelor în vigoare, inclusiv a Codului civil; până la realizarea acestor măsuri, este necesar ca organele abilitate pentru rezolvarea acestor măsuri să interzică accesul în zonă a maşinilor cu tonaj mare, limitarea vitezei de circulaţie, etc.

Până şi Raportul de expertiză tehnică extrajudiciară (nr. 35/12.05.2009) este tot în favoarea Elenei Tilea, însă suntem convinşi că şi cei doi experţi în cauză au făcut demersurile necesare, conştienţi, aşa cum se întâmplă în mai toate cazurile, însă nu le va lua nimeni în seamă, sfidând legile, dar şi până cele mai elementare norme ale... bunului simţ.

„Este un conflict mai mult între ei...”

În încheiere, am dorit să cunoaştem şi părerea primarului Radu Rotaru care, spre surprinderea noastră, faţă de caracterizarea făcută de petentă, am constatat că lucrurile nu stau chiar aşa, fiind o persoană agreabilă, deschisă dialogului, dar şi interesată să rezolve problema: „Ce să vă spun, este un conflict mai vechi acolo, între dânşii şi Costică Andriţa. Eu le-am propus o variantă, ca să-i împăcăm, dar nu acceptă varianta noastră. Ei au fost peste tot. Vor să lărgească drumul acela dar intrăm în domeniul public. Este şcoala acolo, alături. E adevărat că în momentul de faţă nu se mai învaţă, dar nu pot pentru că am titlul de proprietate dat acolo pentru şcoală. Şi dânşii vor să măresc drumul. Nu se poate.

Prefectura ne-a înaintat o adresă prin care suntem rugaţi să găsim o soluţie pentru rezolvarea acestei probleme. Dânsa nu se referă atât de mult la drum, cât la situaţia faptului că acest Costică Andriţa trece cu utilajele, are o proprietate dincolo de ei, şi trece cu utilajele pe lângă casa lor şi că o strică, le dărâmă casa. E mai mult o chestiune între cei doi, decât chestiunea primăriei. E o chestiune de orgoliu între ei.

Eu le-am propus o soluţie, să facem acolo o poartă prin care dânsa zice că nu poate ieşi nici cu maşina de acolo. Dar asta este proprietatea pe care o are de când se ştie. Şi nu a acceptat. A zis: domne, eu nu accept aşa ceva! Deci dânsa impune ca tot gardul de acolo să fie mutat. Şi totuşi, vă spun că eu am fost un bun prieten cu soţul dânsei. Şi aş fi vrut ca şi din acest punct de vedere să-i rezolv, dar ce se întâmplă, este un conflict mai mult între ei decât un conflict de teren acolo şi de faptul că nu pot să pătrundă pe drumul respectiv aşa cum ar vrea. Este un drum lateral acolo. Eu nu am nimic cu ei, din contră, eu am vrut să-i ajut”.

K. IANNIS

   04:01

Da o nota acestui articol

Nota:~ 4 din 2 voturi.

1 2 3 4 5