Semnale editoriale (40)

Infinitul Brâncuşi

„În ciuda indiferenţei locale, drama Infinitul Brâncuşi şi-a continuat destinul ei fericit, fiind singurul spectacol românesc selectat de Institutul „Goethe” din Lisabona pentru Festivalul European de Artă Radiofonică on-line, acţiune culturală importantă a Uniunii Europene, realizată de Radioteleviziunea Portugheză RTP. Prin implicarea Institutului Cultural Român, piesa a fost tradusă în limba portugheză. Ulterior, RTP a asigurat traducerea în engleză. Francezii, ca de obicei, atenţi la tot ce ţine de memoria lui Brâncuşi, au tradus-o şi în limba lor. Şi se pare că seria traducerilor va continua...
Piesa constituie o abordare aforistică a ultimelor ore de viaţă pământeană a lui Brâncuşi. Şi aici lucrurile se leagă bine, Valeriu Butulescu fiind recunoscut de numeroşi critici şi comentatori ca un adevărat maestru al acestei specii literare, cele peste 2.000 de aforisme ale sale fiind traduse şi publicate pe toate continentele, în treizeci de limbi! Comentând formidabila circulaţie internaţională a aforismelor lui Butulescu, în Istoria literaturii române contemporane, criticul Alex. Ştefănescu o prezintă ca pe o „performanţă nemaiîntâlnită la un alt scriitor român!”
Ca dramaturg, Valeriu Butulescu a semnat zece piese de teatru, în majoritate jucate pe scene din ţară şi de peste hotare, dar cea definitorie pentru creativitatea sa scenică este şi va rămâne, după părerea mea, Pasărea de aur. În anul 2004, la Festivalul Naţional de Dramaturgie Românească de la Timişoara, Valeriu Butulescu a fost încununat cu premiul Uniunii Scriitorilor din România pentru creaţie dramaturgică originală...”
Vasile Ponea
(Infinitul Brâncuşi, Valeriu Butulescu,
Editura Măiastra, Târgu-Jiu, 2009)

Astrolab pentru Steaua Morgana

„De ce străvechiul instrument, investit cu virtuţi aproape magice? Astrolabul lui Hiparc din Miceea este primul instrument permiţând determinarea punctului, a poziţiei în care se află la un moment dat neostoitul navigator. De ce stea? Pentru că este vorba de o dublă determinare – pe de o parte una concretă, poziţionând steaua „fenomen”, iar pe de altă parte una abstractă şi metafizică, vizând steaua absolută, „numenală”.
Tânărului Silviu Doinaş Popescu aceasta din urmă îi apare acum ca o proximitate dureros de viu trăită, gata de a fi atinsă cu mâna, dar, asemeni irezistibilei Morgana, mereu mutându-se dincolo de coama următoarei dune din deşertul existenţial.
Dar întrucât instrumentul, direcţia vectorială de urmat şi ţinta lungii călătorii există, nu ne îndoim că – în ciuda dificultăţilor ei şi a stoicismului său manifest – Silviu Doinaş are de partea sa şi timpul, şi şansele de a atinge limanul întrezărit de filosofia lui Hans Urs von Balthasar, liman prefigurat de entitatea omogenă Unic/Minune/Sacru/Splendoare...”
Virgil Bulat (Astrolab pentru Steaua Morgana, metaroman poematic, Silviu Doinaş Popescu, ediţia a II-a, Editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 2010)

Culegere de folclor


„Autoarea acestei culegeri, Marcela Brătulescu-Găină, de obârşii sută la sută ţărăneşti, este, la fel ca mama domniei sale, culegătoare, dar şi autoare de texte literare scrise în dulcele stil al versului şi melosului nostru popular gorjenesc. Lecturând conţinutul acestui volum, cred cu convingere că Marcela Brătulescu-Găină nu se înscrie în tabăra acelor făcători de texte stângace, pline de asonanţe şi de rime sparte, plate şi inexpresive, scrise de lăutari sau de nevestele lor, textieri/ere ad-hoc, la comandă şi pentru vreun cântec scornit de dirijorul X sau de interpretul Y. Domnia sa scrie din respect şi din dragoste pentru melosul popular, dar şi din nevoia de a-şi slobozi sufletul şi mintea de trăirile, de gândurile şi de sentimentele legate de tot ce o înconjoară şi cu care relaţionează în microcosmosul său personal”.

Prof. Viorel Gârbaciu
(Culegere de folclor, Marcela Brătulescu-Găină, Editura Măiastra, Târgu-Jiu, 2010)

   14:01

Da o nota acestui articol

Nota:~ 5 din 1 voturi.

1 2 3 4 5