Ultima oră

RSS Display

Motru Sec sau fascinaţia drumurilor copilăriei

Monografia Motrului Sec, semnată de Victor Troacă, cunoscut prin experienţa sa bancară, ca om al cifrelor, de peste 25 de ani, director al BRD Groupe Societe Generale Gorj, dar şi cadru didactic universitar, autor a 14 cărţi de specialitate, ne uimeşte cu abordarea îndrăzneaţă dar şi reuşită a acestei lucrări, care trădează o altă pasiune şi preocupare legate de cunoaşterea profundă a lumii satului natal, un colţ de lume mai puţin însemnat pe câte o hartă, din dorinţa de a găsi răspuns la frământările oamenilor ce trăiesc aici.

Căci, aşa cum recunoaşte un prieten de-al nostru comun, prof. dr. Vasile Marinoiu, un alt împătimit al scrisului, lucrarea de faţă a fost scrisă ca un leac pentru sufletul autorului: „Victor Troacă ne oferă o lucrare de certă valoare documentară şi memorialistică, psihologică, etnografică, etc. Locul în care s-a născut autorul şi de care îl leagă nenumărate fire văzute şi nevăzute, constituie o zestre de nepreţuit, un topos aureolat de mistica unui sentiment fascinant. Greu de definit în formulări sumare, acest sentiment al apartenenţei la un neam şi o comunitate reverberează în sufletul şi în conştiinţa noastră o firească mândrie, dublată de imperativele datoriei civice. Apreciez că prin lucrarea sa Victor Troacă îşi aduce o contribuţie substanţială la cunoaşterea, peste timp, a unui areal reprezentativ pentru nord-vestul Olteniei”.

 Citeste tot articolul |    23:52

„FICTURA” lui Costel Dobriţescu

La Galeriile de Artă Târgu-Jiu

În urmă cu aproximativ o lună de zile, Costel Dobriţescu şi-a depus dosarul pentru a intra în Uniunea Artiştilor Plastici profesionişti din România. Joi seara (25 iunie a.c.), la Galeriile Centrului de Artă al UAP, Filiala Gorj, a avut loc vernisajul expoziţiei de pictură sub genericul FICTURA, la care au participat, ca pe vremurile bune, foarte mulţi iubitori de artă şi frumos. Se vede treaba că acest domeniu al creaţiei şi mai ales al inspiraţiei încă nu a fost afectat de actuala criză financiară, a cărei amprentă ne umbreşte existenţa.
Prezentăm, în cele ce urmează, câteva gânduri, aprecieri şi impresii din partea unor iubitori de artă, „martori oculari” la această întâmplare, al cărui autor – Costel Dobriţescu – mai are la activ încă multe astfel de antecedente...

 Citeste tot articolul |    16:53

Sfintele mănăstiri şi biserici din judeţul Gorj

Semnal editorial

Mai rar se întâmplă să vezi câte un vârstnic ducând în mână manuscrisul vreunei viitoare cărţi, în căutarea unui sponsor generos sau a unei edituri mai cumsecade. Aşa ne-a vizitat la redacţie Constantin Morega, din Padeş, având onorabila vârstă de 81 de ani, care a reuşit să finalizeze, de cules pe calculator, în aceste zile, şi ultimele file din bine documentatul volum: Sfintele mănăstiri şi biserici din judeţul Gorj, care are peste 400 de pagini format A4 şi e bogat ilustrat cu imaginile acestor sfinte lăcaşuri, dar şi cu chipurile preoţilor şi călugărilor de-a lungul vremii, până în zilele noastre, cu ruinele rămase în urma degradării unor construcţii, cu piese de mobilier, icoane sau alte documente şi obiceiuri păstrate, adevărate mărturii ale trecutului nostru.

Absolvent al Facultăţii de Filozofie-Sociologie din Bucureşti, de profesie sociolog, în paralel cu aceasta a desfăşurat şi o bogată activitate pe tărâm literar, totul concretizându-se în mai multe cărţi: „Ineditul în cunoaşterea adevărului istoric despre Monumentul de la Padeş”, „Legende de pe plaiurile Gorjului”, „Hora satului – obicei strămoşesc”, „Zona etnografică Gorj”, „Obiceiuri, tradiţii şi credinţe din zona Gorj”, „Cântecele – izvoare folclorice din zona Gorj”, cu caracter sociologic ş.a.
Aşa cum observă şi preotul iconom Alexandru Eugen Cornoiu, în cuvântul înainte al acestei cărţi de căpătâi: „Scriind despre Biserici, Constantin Morega a încercat să definească ce este biserica. A arătat că Biserica este trupul lui Hristos, locul de propovăduire a învăţăturilor Mântuitorului. Este un locaş de închinare a credincioşilor, unde aceştia au urmat ritualul firesc al vieţii şi credinţei: s-au botezat, miruit, cununat, spovedit şi împărtăşit, fiind numită pe drept cuvânt „Casa lui Dumnezeu”. Am putea spune că acest om, din dorinţa de a scrie, s-a deplasat, ca şi Anton Pann sau ca Badea Cârţan din Ardeal, care au bătut drumuri lungi şi anevoioase pe jos, ca să culeagă de la izvoare multe materiale ce au fost prelucrate şi şlefuite cu acea migală a bijutierului, transformându-le în opere literare şi mărturii de valoare”.

 Citeste tot articolul |    16:30

Ora de... hohotit

La Gorj se râde bine şi sănătos, cu gura până la urechi. Că de aia a ajuns municipiul Târgu-Jiu capitala râsului. Chiar şi îndemnul de pe frontispiciul revistei HOHOTE este destul de sugestiv: „Hohotitori din toată ţara... uniţi-vă!”. Publicaţia a ajuns de rang naţional, aplicând politica paşilor înceţi, molipsind întâi oraşul, apoi judeţul, ca o molimă binefăcătoare pentru clasa muncitoare, radiind de atâta voie bună, molipsind şi judeţele învecinate, până a cuprins toată ţara. Este o revistă de divertisment, satiră şi umor, editată de Societatea Umoriştilor Gorjeni „Adrian Becherete”, care are deja 14 ani.

Are un colectiv de largă inspiraţie (de hohotire naţională), constituit din cei mai renumiţi umorişti din ţară, coordonat cu măiestrie de inimosul şi neobositul scriitor Alexandru Doru Şerban. Conţine 20 de pagini, cu epigrame condensate pe fiecare centimetru pătrat, de nu ai unde să mai arunci un ac, informaţii, medalioane, rebus, corespondenţă, aniversări etc. Premiile obţinute pe la diferite concursuri sunt peste aşteptări. Chiar premiaţii ne asigură că „Suntem o ţară plină de umor. Peste tot ne-am făcut de râs!”

Te dor fălcile de atâta râs.
O altă publicaţie este PANN DURU, o foaie de tot râsul, aşa cum se autointitulează, îngrijită de un alt veteran al râsului – Grig. Marian Dobreanu, şi ajunsă la onorabila vârstă de IX ani.

 Citeste tot articolul |    15:30

Primarii Târgu-Jiului

Cu lucrarea de faţă, Primarii Târgu-Jiului, domnul Titu Pânişoară (n. 2 septembrie 1932) completează şi aprofundează un tablou documentar mai larg dedicat Gorjului şi gorjenilor. Lucrările editate în ultimii ani – apărute cu sprijinul Consiliului local şi al Primăriei Municipiului Târgu-Jiu precum şi al unor sponsori susţinători ai actului cultural – readuc în atenţie atât file de istorie şi de viaţă economico-socială cât şi o bogată paletă de aspecte cultural-artistice şi ştiinţifice, la care se adaugă o impresionantă galerie a unor figuri de seamă (sub genericul serial „Oameni care nu se uită” din panorama trilogială Oameni şi întâmplări din Gorj, I-III, 2005-2007).

Devotat fiu al Gorjului şi distins cetăţean al Târgu-Jiului (de ale cărui destine a răspuns ani de-a rândul ca primvicepreşedinte şi preşedinte al Consiliului popular municipal), autorul îşi mărturiseşte, astfel, dragostea şi ataşamentul, preţuirea şi recunoştinţa atât faţă de trecutul locurilor cât şi faţă de contemporanii ce au marcat, în mai mare sau mai mică măsură, istoria acestui oraş (devenit încă din 1936 „de interes turistic”, iar în anii din urmă de largă deschidere europeană).

 Citeste tot articolul |    15:29

Trofeul „MIHAI EMINESCU – 2009” a fost decernat prof. dr. Zenovie Cârlugea!

Iată că de mai mulţi ani, munca neobositului scriitor şi cercetător prof. dr. Zenovie Cârlugea este încununată de noi şi noi succese. Luna aceasta, mai exact în ziua de marţi, 16 iunie, la Bucureşti, când şi-a încheiat lucrările cea de-a X-a ediţie a Congresului Internaţional de Dacologie, comunicarea susţinută de târgujianul nostru, în sala de marmură a Centrului Cultural Naţional – Casa Armatei, s-a bucurat de îndelungi aprecieri şi aplauze. Tema comunicării a fost „Dacia eminesciană între marile civilizaţii ale omenirii”, stârnind un viu interes în rândul dacologilor şi nu numai. În cadru festiv, dr. Napoleon Săvescu, preşedintele-fondator al Societăţii „Dacia Revival International” din New York, i-a decernat colegului nostru Trofeul „Mihai Eminescu” al celui de-al X-lea Congres Internaţional de Dacologie, constând într-o frumoasă statuetă, executată de renumitul artist new-yorkez Ovidiu Colea, Diploma de Onoare şi insigna jubiliară, reprezentând steagul de luptă dacic.

Actuala ediţie jubiliară „a fost dedicată împlinirii a 120 de ani de la înveşnicirea Poetului nostru naţional”, aşa cum subliniază şi prof. Ştefan Stăiculescu, impresionat de participarea celor peste 500 de cercetători în domeniu, dar şi de comunicările susţinute în cele două zile, Gorjul mai fiind reprezentat şi de prof. dr. Ion Mocioi şi Sorana Georgescu-Gorjan. În cadrul lucrărilor au mai fost lansate revista Dacia Magazin, anul X, nr.59, mai-iunie 2009 (care cuprinde rezumatele comunicărilor prezentate la actualul Congres), cărţi, albume, CD-uri pe teme de istorie, cultură şi spiritualitate românească şi universală.
 
„Trebuie rescrisă o nouă şi obiectivă Istorie a României”

 Citeste tot articolul |    15:28

Restituiri Mărturii despre Târgul de altădată

Iată câteva crâmpeie din viaţa Târgului de altădată, aşternute pe hârtie cu mulţi ani în urmă de dascălul gorjean Romulus Dobroiu-Plopşor, care la acea vreme era elev, simţindu-se atras de viaţa tumultoasă a cenaclului de atunci şi mai ales de acei oameni minunaţi: prof. Stelian Sterescu, învăţătorul Dumitru Tătăroiu, scriitorul medic Ilarie Popescu, inspectorul şcolar Monu Nicolaescu şi cunoscutul epigramist Alexandru Calotescu-Neicu. Foarte multe dintre creaţiile lor au fost găzduite la acea vreme de publicaţia „Gorjanul”, al cărei director şi apreciat om de cultură era Jean Bărbulescu, însă la fel de multe s-au pierdut în negura vremurilor şi a uitării. (Rose Tall)

 
Primul cenaclu literar din micuţul Târgu-Jiu, orăşelul uitat de lume
 
Dovezile concrete ce ne apropie de adevărul uitat în negura vremii sunt următoarele întâmplări din acea perioadă, în timpul anilor 1941-1942, când bravii noştri ostaşi au trecut Prutul, redobândind pământul strămoşesc al Basarabiei. În Gorjul nostru şi mai precis în comuna Stăneşti, în câmpia acestei comune, a luat naştere un aerodrom de aviaţie, unde a poposit ca transferat aerodromul de la Tecuci. Venirea tinerilor aviatori în Târgu-Jiu făcuse ca majoritatea frumoaselor noastre fete gorjence să-şi uite iubirile autohtone, să-şi facă din ochi rachete către cerul azuriu al noilor iubiri. Prima victimă a pătimaşelor iubiri a căzut chiar fiica profesorului meu de matematică Victor Daimaca, care era „Mis Gorj”, ca frumuseţe, frumoasa „Mia Daimaca”. Mămicile fetelor noastre le certau că pantofiorii lor se juliseră pe la vârf, deoarece rămăseseră cu ochii în nori şi de atâta dragoste nu mai ştiau pe ce pământ călcau.

 Citeste tot articolul |    14:26

Ghid în Ţara lui Brâncuşi

Pe Iulia Petre am remarcat-o uşor în mijlocul unui grup de elevi poposit în faţa Porţii Sărutului. Purta la gât un ecuson pe care scria Ghid. Iulia are 18 ani şi este elevă în clasa a XI-a la Colegiul Naţional Tudor Vladimirescu Târgu-Jiu. Când Primăria municipiului Târgu-Jiu a organizat un program de voluntariat, ce se va derula până la toamnă, când vor susţine un atestat prin care li se va recunoaşte calitatea de ghid, ea nu a ezitat să se înscrie. Mai ales că a citit foarte mult despre Titanul

 Citeste tot articolul |    23:17

Suveniruri „Brâncuşi”

Este lăudabilă iniţiativa Primăriei şi Consiliului Local al municipiului Târgu-Jiu, în colaborare cu Centrul de Cultură şi Artă „Constantin Brâncuşi”, de a organiza un punct de vânzare suveniruri „Brâncuşi” chiar în incinta Parcului Central, lângă foişorul în care cântă, aşa cum ne-a obişnuit, în zilele de weekend, fanfara oraşului, Armonia.

Aici, turiştii şi nu numai, pot obţine, la preţuri acceptabile, cărţi poştale cu operele lui Brâncuşi sau imagini din municipiu, pliante cu informaţii despre viaţa şi opera artistului, brelocuri ş.a. Ar fi de dorit ca

 Citeste tot articolul |    23:16

Caietele COLUMNA

Ca de fiecare dată, cu fiecare apariţie, revista Caietele COLUMNA surprinde cu conţinutul său, cu fiecare semnătură, cu fiecare material, trădând universul efervescent cu care ne-a obişnuit de mai mulţi ani aşa numita Şcoală de literatură din Târgu-Jiu, aşa cum mai este cunoscut Cenaclul COLUMNA, lăsat moştenire de regretaţii: magistrul Titu Rădoi, Tudor Voinea, Athur Bădiţa, Nicolae Diaconu, Ion Tarbac ş.a., Dumnezeu să-i odihnească! – aceştia activând în alt cenaclu acolo sus, în Împărăţia Cerurilor.

Sunt 13 ani de apariţie, care a ajuns la numărul 58/2, 2009, publicaţie editată de Fundaţia Columna Târgu-Jiu, în colaborare cu Centrul de Cultură şi Artă „Constantin Brâncuşi” Târgu-Jiu; o revistă trimestrială de literatură şi artă ca toate revistele, cu care inimosul colectiv de redacţie ne-a obişnuit să ne delectăm cu creaţiile colegilor noştri de cenaclu, parte dintre ei membri ai Uniunii Scriitorilor din România, iar cei mai mulţi autori de cărţi cunoscuţi şi apreciaţi atât pe plan local, cât şi naţional.

 Citeste tot articolul |    23:15

<< Primul < Inapoi [7 / 7] Inainte > Ultimul >>