O carte se citeşte cu interes şi cu atenţie!

Cu splendida lui dezinvoltură şi nealterată tinereţe, profesorul CLAUDIU PERESCU, de la Grupul Şcolar Industrial din Bustuchin, iată, vine să ne ofere o lucrare de referinţă, sugestiv intitulată: „Jocurile de mişcare în lecţia de Educaţie fizică”, o contribuţie notabilă şi reuşită, am putea spune, la dezvoltarea şi încurajarea sportului şcolar, mai ales dacă rezultatele sunt primite cu multă satisfacţie de către elevi şi au efecte favorabile asupra acestora, în ceea ce priveşte dezvoltarea  deprinderilor motrice de bază şi utilitar-aplicative, indiferent dacă se referă la învăţarea, consolidarea sau perfecţionarea exerciţiilor, dar în esenţă contribuie la dezvoltarea şi valorificarea în condiţii noi a calităţilor motrice ale elevilor. Prin „argumentul” pe care îl formulează cu autoritatea specialistului în materie, domnul Prefect, prof. dr. Vasile Liviu Andrei, subliniază că „Un cadru didactic de specialitate ca profesorul Claudiu PERESCU este în măsură să asigure calitatea procesului instructiv-educativ, să determine îndeplinirea obiectivelor educaţiei fizice, contribuind astfel la formarea unor generaţii de copii sănătoşi, puternici şi armonios dezvoltaţi”, tocmai ca o ilustrare a ideii potrivit căreia jocurile de mişcare stimulează manifestarea şi dezvoltarea complexă şi simultană a deprinderilor motrice de bază sau specifice, a calităţilor fizice, lucru care permite manifestarea largă a independenţei în acţiuni, ca o particularitate specifică tuturor formelor de organizare cu clasa de elevi în cadrul şcolii. Autorul însuşi mărturiseşte că jocul de mişcare nu este doar un mijloc de promovare a educaţiei fizice, dar şi o metodă de educare  a colectivelor de elevi, pentru că, de fapt, rezultatele sunt primite cu multă satisfacţie de către elevi şi au efecte favorabile asupra acestora, în ceea ce priveşte dezvoltarea  deprinderilor motrice de bază şi utilitar-aplicative, indiferent dacă se referă la învăţarea, consolidarea sau perfecţionarea exerciţiilor fizice. Ca mijloc al educaţiei fizice, jocurile de mişcare urmăresc permanent ca într-o formă plăcută şi accesibilă să perfecţioneze deprinderile motrice de bază, să dezvolte calităţile motrice de viteză, îndemânare, rezistenţă şi forţă, să contribuie la educarea psihomotrică prin formarea sensibilităţii motrice , a simţului ritmului şi echilibrului, a orientării în spaţiu şi a unor trăsături ale personalităţii tinerilor.
Specifice vârstei preşcolare şi copilăriei mici, jocurile dinamice pregătesc întotdeauna copiii pentru jocurile sportive competiţionale ale vârstelor următoare ale preadolescenţei şi ale tinereţii. Constatăm cu plăcere că în elaborarea lucrării s-a ţinut cont de programa şcolară pentru învăţământul primar şi de ghidul metodologic de aplicare a programei, astfel că lucrarea a fost structurată în aşa fel încât să cuprindă toate componentele de ordin practic şi metodic, astfel încât să contribuie la atingerea obiectivelor de referinţă menţionate împreună şi la formarea continuă a profesorilor de educaţie fizică şi sport. Totodată, se găsesc înmănuncheate cele mai reprezentative şi interesante jocuri de mişcare, prin care se urmăreşte dezvoltarea armonioasă a fizicului copiilor, precum şi o serie de deprinderi şi calităţi morale ca: sentimentul de solidaritate cu interesele echipei din care fac parte, înfrângerea pornirilor egoiste şi brutale, răspunderea pentru faptele proprii şi ale coechipierilor, voinţa, tenacitatea, stăpânirea de sine, tocmai prin expunerea clară a regulilor de desfăşurare a fiecărui joc în parte, astfel încât variantele ce se pot crea cu ajutorul fanteziei copiilor dezvoltă în acelaşi timp memoria, spiritul de observaţie şi organizatoric, perspicacitatea, inventivitatea, iniţiativa şi atitudinea creatoare ale tinerilor elevi.
Jocurile de mişcare permit manifestarea iniţiativei şi a independenţei, care presupun ca elevii să stăpânească un bagaj corespunzător de cunoştinţe, priceperi şi deprinderi, pentru că aceştia pot afla dacă au dezvoltate corespunzător calităţi motrice, dacă au ajuns ca să cunoască regulile cerute de joc. Participanţii la joc sunt puşi în situaţia de a aplica noi cunoştinţe în situaţii mereu schimbătoare, lucru care contribuie efectiv la dezvoltarea gândirii, a iniţiativei şi a creativităţii, considerate capacităţi de anticipare şi decizie. Ştim foarte bine că atunci când un copil vrea să se joace cu un alt grup de copii, el trebuie să accepte regulile în mod deliberat, ceea ce înseamnă că el va accepta normele stabilite, adoptate şi respectate de grupul respectiv, înainte ca el să fi intrat în joc. Felicitându-l sincer pe fostul meu elev de la „Economic”, în final, aş mai spune că lucrarea tânărului profesor Claudiu PERESCU, o carte care se citeşte cu interes şi atenţie, ne convinge că jocurile favorizează dezvoltarea creativităţii şi a iniţiativei tinerilor, permit dezvoltarea spiritului de competitivitate, ceea ce înseamnă că jocurile de mişcare, prin tot ceea ce implică, reprezintă o condiţie necesară a dezvoltării individului în însăşi natura sa, pentru a-l defini ca o personalitate autentică!

Prof. Vasile GOGONEA

   05:58

Da o nota acestui articol

Nota:~ Articol nenotat

1 2 3 4 5