Arcade

Această revistă apare în condiţii mai speciale, în comparaţie cu celelalte, datorită experienţei cumulate de elevii cei mari în timp, cu concursul cadrelor didactice de la Şcoala Generală „Alexandru Ştefulescu” Târgu-Jiu. Reţinem din sumar: Portret de dascăl (prof. Camelia Dinuţă); Atelier de creaţie (proză şi poezie, semnate de elevii claselor II-VI); Datini, credinţe, mituri (prof. Iuliana Trică); Proverbe – cuvinte de suflet (prof. Iuliana Trică); Icoana din sufletul copilului (expoziţie de icoane pe sticlă); Dialoguri fără catalog sau impresii de final (prof. Dacia Popescu); Rolul exerciţiului matematic în dezvoltarea creativităţii (înv. Mihaela Niculete şi inst. Marinela Sanda); Biomaterialele şi aplicaţiile lor (prof. Mariana Suciu şi Ileana Troi); Dependenţă de messenger? (prof. Alina Petrică); Cu şi despre părinţi – Examenul nostru, examenul părinţilor (Anca Alexandra Frăţilescu, cls. A VIII-a C); Ghicitori despre... plante şi animale; Rămas bun, doamnă învăţătoare! (înv. Mihaela Niculete şi inst. Marinela Sanda); Superlative geografice (prof. Elena Băghină); Recreaţia mare – din codul bunelor maniere (prof. Speranţa Petcu); Cine a fost Nobel? (inst. Marinela Sanda) ş.a.
Încheiem această cronică cu frumoasele cuvinte adresate elevilor de la clasele terminale de prof. Aurel Popescu, directorul şcolii, care îşi vor lua zborul în lume, privind înapoi cu acel regret al despărţirii de această mare familie, parcă retrăind cu nostalgie acea copilărie  cu care se obişnuiseră şi o simţeau mereu plutind pe coridoarele şcolii...

Pentru adolescenţii... cu aripi

M-am întrebat mereu de ce, la fiecare moment al bilanţului unei generaţii, mă încearcă, în acelaşi timp, două sentimente contradictorii: bucurie şi tristeţe. M-am mulţumit cu un răspuns provizoriu care trimite bucuria spre voi, elevii care finalizaţi clasa a VIII-a şi porniţi, cu aripi pe care noi v-am ajutat să le întindeţi, spre un ideal deja schiţat. Păstrez tristeţea pentru mine şi ceilalţi colegi ai mei, dascălii voştri, pentru că anii petrecuţi împreună au lăsat în sufletul nostru amprenta fiecăruia dintre voi şi ne fac să vă privim cu ale zâmbet al părintelui care îşi vede copilul pornind în viaţă, desprinzându-se de el cu un curaj tineresc admirabil.
Da! – e admirabilă energia voastră; dorinţa şi nerăbdarea de a porni la drum, chiar fără a conştientiza pe deplin obstacolele inerente; fericirea copilărească pe care am simţit-o mereu plutind pe culoarele şcolii... De fapt, doar copiii ştiu ce-i fericirea; doar copiii şi înţelepţii. Cu o condiţie: ca înţelepţii să fi rămas copii...
Îmi place să vă numesc şi pe voi înţelepţii pe care noi i-am modelat, înţelepţii care au învăţat de la dascălii lor că secretul înţelepciunii nu e de ordinul ministerului, ci al muncii, al efortului...
Păstraţi în voi acea bucurie a cunoaşterii pe care aţi descoperit-o pe băncile acestei şcoli şi reîntoarceţi-vă întotdeauna atunci când sufletul vă îndeamnă să spuneţi: „Vă mulţumesc d-le/d-nă profesor!”

Cu prietenie,
Director prof. Aurel Popescu

   10:19

Da o nota acestui articol

Nota:~ 5 din 3 voturi.

1 2 3 4 5