Home · Cultura


Invitaţie la Casa Memorială a Eroinei de la Jiu

Invitaţia a fost făcută chiar de nepoata Ecaterinei Teodoroiu, Sabina Lupu, salariată a Muzeului Judeţean „Alexandru Ştefulescu”, cu prilejul lansării, în Piaţa Victoriei, cu ocazia împlinirii a 89 de ani de la înhumarea osemintelor eroinei în faţa Palatului Administrativ din municipiul Târgu-Jiu, mai exact în ziua de 9 iunie 1921, dar şi a 93 de ani de când Cătălina a rostit ultimele cuvinte de îmbărbătare a soldaţilor pe câmpul de luptă, a cărţii „Cătălina, Eroina de la Jii”, scrisă de preotul paroh Ioan Mălăescu şi scriitorul Dorin Brozbă, „carte interzisă între anii 1940-1990!”, aşa cum se menţionează şi pe copertă.
După prezentarea cărţii, în numărul trecut, am lăsat anume aceste rânduri pentru a sublinia încă o dată importanţa evenimentului în sine, dar şi a tinerelor generaţii pentru care faptele şi dragostea pentru glie şi neam ale eroinei să fie o pildă vie de-a pururi, preţuind-o cum se cuvine şi păstrându-i vie amintirea. Cuvintele nepoatei Cătălinei, acolo, lângă Mausoleu, parcă au avut o semnificaţie mai aparte în sufletele celor prezenţi, mai ales ale tinerilor cu flori în mâini, care au depus coroane de flori la monument, având senzaţia că eroina se afla printre ei, bucurându-se de bucuria lor...

 Citeste tot articolul |    06:06

Invitaţie la Secţia de Artă „Iosif Keber”

De fiecare dată când trec prin faţa Casei memoriale Iosif Keber, mă încearcă un regret şi o strângere de inimă că se întârzie renovarea ei, iar degradarea zugrăvelilor exterioare avansează pe zi ce trece. Se pare că abia acum vor începe să se mişte lucrurile, fiind speranţe atât pentru finanţarea lucrărilor, dar şi pentru demararea lor chiar din acest an, lucruri pe care le vom prezenta mai pe larg într-unul din numerele viitoare, într-un interviu cu Olimpia Bratu, noul director al Bibliotecii Judeţene „Christian Tell”.

 Citeste tot articolul |    06:05

La Târgu-Jiu a luat fiinţă Asociaţia Autorilor de Carte Documentară şi Ştiinţifică

Ziua de 17 iunie a.c. va rămâne o dată memorabilă în calendarul manifestărilor culturale la nivelul judeţului Gorj, fiind constituită Asociaţia Autorilor de Carte Documentară şi Ştiinţifică (AACDŞ) sau Societate, rămânând să se decidă ulterior denumirea exactă. La acest eveniment au participat aproape o sută de autori de astfel de cărţi, încât aceştia, prin decizia comitetului de iniţiativă, coordonat de Al. Doru Şerban şi Titu Pânişoară, prin redactarea actelor necesare, cât şi a procesului verbal, „certificatul de naştere” al societăţii, s-a hotărât de comun acord ca toţi participanţii să aibă calitatea de membri fondatori. Scopul acestei societăţi este luarea în evidenţă a tuturor autorilor gorjeni, prezentarea lor şi a lucrărilor tipărite sau chiar aflate în manuscris, constituind o bogată bancă de date, stabilirea unui sediu la care să funcţioneze şi o bibliotecă cu aceste cărţi, pentru a fi puse la dispoziţia celor interesaţi, grupate pe următoarele domenii de specialitate: istorie, etnografie, folclor, literatură, artă, geografie, economie, personalităţi locale, monografii ş.a.

 Citeste tot articolul |    06:03

Omagiu Eroinei de la Jiu

Săptămâna trecută, cu ocazia împlinirii a 89 de ani de la înhumarea Ecaterinei Teodoroiu în faţa Palatului Administrativ din municipiul Târgu-Jiu, mai exact în ziua de 9 iunie 1921, şi a 93 de ani de când eroina a rostit ultimele cuvinte de îmbărbătare a soldaţilor pe câmpul de luptă, au fost depuse flori şi coroane la Mausoleul Eroinei de la Jiu, fiind lansată totodată şi cartea „Cătălina, Eroina de la Jii”, scrisă de preotul paroh Ioan Mălăescu şi scriitorul Dorin Brozbă, „carte interzisă între anii 1940-1990!”, aşa cum se menţionează şi pe copertă.

 Citeste tot articolul |    05:43

Începuturile învăţământului public în satele comunei Padeş (1838-1839)

Relativ recentele publicaţii „Monografia comunei Padeş”, Editura Măiastra, Târgu-Jiu, 2005, autori Constantin Morega şi Niţă Argintaru, şi „Motru-Sec – studiu istoric şi etnografic”, Editura Măiastra, Târgu-Jiu, 2007, autor Victor Troacă, deşi aduc unele contribuţii importante privind evoluţia şcolii în satele comunei Padeş, de-a lungul timpului, nu reuşesc să focalizeze momentul începuturilor învăţământului public şi nici să desprindă, din documentele vremii, numele primilor dascăli.

 Citeste tot articolul |    05:41

Optzeci şi trei sunt de toţi

... Peisajul antologiilor din spaţiul epigramei româneşti s-a îmbogăţit, recent, în chip fericit, cu inspirata apariţie editorială, intitulată „Când pleca odată, la război, un om...”, lucrarea fiind de fapt un „Dicţionar selectiv de militari epigramişti şi... epigramişti militari”. Autorul originalei „cărţi cu epoleţi” nu putea fi altul decât ingeniosul artilerist din Divizia de umorişti ai Gorjului, col. (r.) Grig M. Dobreanu care, ca într-o acţiune de cercetare în adâncimea teatrului de luptă pe specific, procedează legendar sub pseudonimele: Pann Duru, Panduru, Durpann, adică Gogu din bogatul în talente Maghereştii de Gorj.

 Citeste tot articolul |    05:40

„Puţul cu lanţ” şi „Drumul vieţii” de Vasile Ionici

Cartea „Puţul cu lanţ” este una de memorialistică, subintitulată chiar de autorul ei, Vasile Ionici, „memorii”, fiindcă în cele două volume cuprinde însemnări despre evenimentele petrecute în cei peste 7o de ani de viaţă. Această carte autobiografică deapănă cu nostalgie amintirile trăirii personale, îmbinând naraţiunea faptelor cu descrierea locurilor într-un stil înviorat cu aspecte umoristice ori ale ironiei fine. Autorul se apleacă în capitolele cărţii asupra fiecărei etape a propriei vieţi: „Copilăria” (cap.I), „Şcoala primară şi gimnaziul” (vol.II), „Liceul” (vol.III), trăirile în comunitatea satului natal, cu o istorie seculară, unde ţăranii muncesc pământul, respectă obiceiurile şi petrec la hramuri ori la baluri. „Ruptura” de consăteni se face odată cu plecarea la „Facultate” (cap.V), după care autorul trăieşte viaţa „Pe cont propriu” (cap.VI).

 Citeste tot articolul |    23:53

O carte despre Ioana Andreescu

Omul este ca şi pasărea. Îşi face cuibul acolo unde se simte mai bine. Despre Ioana Andreescu se cunosc foarte puţine lucruri. Mai ales de când s-a stabilit în Franţa. Până şi proza ei sau studiile de antropologie, cu remarcabile ecouri în Franţa, sunt mai puţin cunoscute în România. La Paris a tipărit două romane: Soleil aride (Grasset, 1972) şi Discours sentimental (La Table Ronde, 1984), şi două cărţi de antropologie socială şi istorică, în colaborare cu Mihaela Bacou. A colaborat cu multe studii la publicaţii periodice de renume, de asemenea, a colaborat la Enciclopedia religiilor (vol. 9), coordonată de Mircea Eliade. În relaţiile sale cu mari personalităţi ale vremii s-a bucurat de prietenia lui Eugene Ionescu, a lui Emil Cioran şi a lui Mircea Eliade. Eliade chiar a apreciat-o ca „etnolog de formaţie şi scriitor de talent”. Paul H. Stahl, cu care şi-a dat doctoratul în anul 1980, i-a remarcat „calităţile reale de cercetător, cu atât mai preţioase cu cât se exercită într-o regiune relativ cunoscută de cercetătorii francezi, aceea a ţărilor din Europa de sud-est sub regim socialist”.

 Citeste tot articolul |    23:51

Congresul Internaţional de Dacologie „Malus Dacus - 2010”

„Vechea capitală a Ardealului", Alba Iulia, a fost timp de două zile - 28 şi 29 mai - gazda celei de-a XI-a ediţii a Congresului Internaţional de Dacologie organizat de Dacia Revival International Society, condusă de dr. Napoleon Săvescu.
„Malus Dacus” (adică Dacul cel rău) - cum era supranumit Mihai Viteazul de către "complotiştii" vremii lui – a fost tema acestei ediţii care s-a desfăşurat la Universitatea "1 Decembrie 1918" din oraşul de pe Mureş şi la care au participat istorici, lingvişti, cercetători din România şi din străinătate.

 Citeste tot articolul |    23:49

Un actor - o poezie

Actorul-poet poate face versuri de ocazie, ca Matei Millo sau poezie-poezie, ca Emil Botta, autorul Întunecatului April şi al Dorului fără spaţiu.
Ocazia, nevoia impusă de scenă de a crea în graba pregătirii spectacolului o strofă satirică, o romanţă, o vorbă de duh, o epigramă, o adresare spectatorului despre condiţia lui de om şi de actor în theatrum mundi, despre însăşi condiţia actorului ca om, naşte poezia ca expresie involuntară. Actorii-purtători de liră, preschimbată în moderna chitară, sunt poeţii-păsări ce transformă în cântec involuntariatul poetic.

 Citeste tot articolul |    03:04

Andrei Vlad Burlan Un poet ce face cinste Gorjului

Un tânăr inimos, ce încă nu a împlinit 18 ani, este unul dintre cei mai tineri debutanţi din rândul celor 26 poeţi incluşi în culegerea „Lyra - în patru puncte cardinale” (Cartea tinerilor scriitori), în îngrijirea Cristinei Ştefan. Încă elev al Colegiului Naţional „George Coşbuc” din municipiul Motru, acesta şi-a făcut recent debutul în poezie.
Despre tânărul poet Andrei Vlad Burlan, coordonatorul volumului mărturiseşte printre altele: „are o exprimare în stil realist, uzând de metafore inventive în sinestezii sau imagini carnale sugestive”.
Umorul, ironia, persiflarea, fac dintr-un vers succint adevăruri generale, iar din cotidian prezenţe ludice”. Aminteşte, de asemenea, că tânărul poet a obţinut în anul 2010, la Concursul literar „Eminescu”, Premiul I.
În culegerea de faţă îi sunt publicate 16 poeme, din care amintim câteva mai reprezentative: „Sărutul de primăvară”, „De greutatea plecării”, „Antitetică”, „Aşternut”, „De clepsidră”, „Sanatoriu”, „Seropozitiv”, „Incert”, „Că tot e 15” ş.a.

 Citeste tot articolul |    03:03

20-25 mai – „Zilele Culturii Miculeştene”

În zilele şi anul în care a fost lansată această iniţiativă de suflet, 1972, era una dintre activităţile cultural-artistice din judeţul Gorj cu un puternic răsunet în inimile localnicilor şi nu numai, la care au participat personalităţi de seamă care şi-au făcut ucenicia în fosta comună Miculeşti, dar şi personalităţi de la nivel de judeţ, dar şi din ţară, dornice să participe la asemenea „întâmplări” educative de răsunet. Cu această ocazie, aveau loc ample activităţi precum: „Întâlnire cu fiii satului”, „Figuri de renume naţional născute la Miculeşti: Grigore Miculescu – fost prefect de Gorj, poet şi candidat la domnia ţării în anul 1842; generalii Dumitru Carlaonţ şi Iancu Carlaonţ – eroi ai celui de-al doilea război mondial, ing. Ion Zăvoianu – omul patriot care nu şi-a uitat satul natal niciodată ş.a.; „Solişti şi formaţii muzicale din Miculeşti: prof. Emilia Drăgotoiu-Nanu, educ. Ileana Lăceanu, Marcel Păunescu, Radu Hoară ş.a., „Serbările florii de salcâm”, în frumoasa Vale a Ciocândiei, hore populare, spectacole şi întâlniri sportive.

 Citeste tot articolul |    03:00

Sfintele mânăstiri şi biserici din judeţul Gorj (42)

Recent, a văzut lumina tiparului cartea „Sfintele mânăstiri şi biserici din judeţul Gorj”, scrisă de neobositul cărturar Constantin Morega. Domnia-sa este fiul unor săteni credincioşi ortodocşi din satul Padeş. Această localitate are rădăcini adânci în istoria poporului nostru, pentru că aici, la 23 ianuarie 1821, Tudor Vladimirescu a dat vestita Proclamaţie, plecând cu pandurii săi şi alţi oşteni neînfricaţi la luptă pentru dreptate şi slobozenie.
Cine răsfoieşte această carte va afla în ea o amplă descriere cu privire la cele zece mânăstiri de pe cuprinsul judeţului Gorj, rolul şi semnificaţia bisericii în credinţa ortodoxă. S-a cuprins în analiză un mare număr de biserici ortodoxe din unele aşezări gorjene ca: municipiul Târgu-Jiu, municipiul Motru, de pe Valea Motrului, din comunele Peştişani, Runcu, de pe Valea Jiului, din comuna Crasna, de pe Valea Amaradiei, din comuna Drăgoteşti, comuna Aninoasa ş.a.
Fiecare capitol al acestei cărţi are un rol şi o semnificaţie deosebită pentru cultura religioasă a cititorului, despre lăcaşurile sfinte din aşezările Gorjului – atât cele mânăstireşti, cât şi cele bisericeşti.

 Citeste tot articolul |    02:58

Culegere de folclor de Marcela Brătulescu-Găină

Mai rar se petrec astfel de „întâmplări” într-o librărie, aşa cum a fost cea de marţi, 18 mai a.c., la Librăria „Mihai Eminescu” Târgu-Jiu, prilejuită de lansarea volumului „Culegere de folclor”, Editura Măiastra, 2010, semnat de poeta Marcela Brătulescu-Găină. Nu a constituit un impediment numărul celor prezenţi, peste douăzeci de persoane, iubitori de carte şi frumos, dovedindu-se că, la Gorj, pe lângă toate blestemăţiile abătute asupra românilor, care se trag de la actuala guvernare şi nu numai, românii mai citesc şi mai scriu, iubind folclorul, adevărate perle, care nu se compară cu manelele atât de respingătoare ce ne poluează graiul şi mai ales tradiţiile transmise din moşi strămoşi.
O seară de neuitat, pe care ni le-am dori cât mai dese, pentru a-i cunoaşte şi pe aceşti modeşti autori care vin în faţa noastră cu sufletul deschis şi pur, ca o floare de lotus...

 Citeste tot articolul |    00:23

Simpozionul naţional PETRE BRÂNCUŞI Ediţia a VIII-a, Târgu-Jiu, 22 mai 2010

Aflat la cea de-a VIII-a ediţie, simpozionul îşi va derula lucrările sâmbătă, 22 mai a.c., ora 10,00, în sala Teatrului Dramatic „Elvira Godeanu”, prilej cu care va fi lansat şi cel de-al şaptelea volum în care sunt prezentate lucrările celei de-a VII-a ediţii a simpozionului organizat anul trecut. Reţinem din program: ora 10,00: Deschiderea lucrărilor simpozionului (prof. Alexandra Andrei), alocuţiuni ale reprezentanţilor autorităţilor publice judeţene şi locale; comunicări ale invitaţilor: Profesorul Victor Iusceanu, cel ce ne ordona regulile şi conceptele teoretice în „Muzică” – conf. univ. dirijor Silvia Secrieriu; Profesorul Dragoş Alexandrescu – model de cărturar, educator şi creator în domeniul muzicii – prof. univ. dr. Alexandru Popescu- Mihăieşti; Gânduri despre profesorul de dirijat de cor Dumitru D. Botez – prof. dirijor de orchestră la Liceul „Dinu Lipatti”, Nicolae Racu; Profesorul de orchestraţie Mircea Basarab – prof. univ. compozitor şi muzicolog Doru Popovici; Câteva consideraţiuni despre profesorii lui Petre Brâncuşi – prof. univ. dr. Cristian Brâncuşi; Doi fraţi, doi mari profesori: Ion Dumitrescu – Armonie, Gheorghe Dumitrescu – Aranjamente corale – lect. univ. dr. Lucia Crăciun; Titlu rezervat – ing. Titu Pânişoară.

 Citeste tot articolul |    00:21

3 poeme

Baroane
lui Tudor Arghezi

Five. Six. Two. Four. *
În lagăr – rulment.
Spirite, de mor,
Lasă testament.

Laur, cât respiri,
Veninos parfum!
Jurii de fachiri,
Nobel dau postum.

 Citeste tot articolul |    00:18

Invitaţie la... lectură publică

Iubitorii de lectură, nu contează vârsta, ci dragostea de carte şi de frumos, sunt aşteptaţi joi, 20 mai a.c., adică astăzi, la ora 17,oo, la Sala de lectură a Bibliotecii Judeţene „Christian Tell” Târgu-Jiu, la lectura publică susţinută de scriitorul Lazăr Popescu.
(Pot să participe şi „epigonii”, cei orbiţi de „talentul” lor, care îi defăimează pe scriitorii gorjeni, făcându-se că nu-i văd).

 Citeste tot articolul |    00:13

Comuna Crasna, studiu monografic

După ce în anul 2003 a văzut lumina tiparului cartea de folclor „La poalele Parângului – izvoare de frumuseţi” iar în anul 2004 a apărut şi cel de-al doilea volum, principalul autor fiind prof. Ştefan Dănescu, doi ani mai târziu a urmat această monografie a comunei Crasna, în colaborare cu cei doi fraţi prof. Constantin Dănescu şi prof. Gheorghe Dănescu, reuşind să imortalizeze istoria acestor locuri şi oameni de care s-a simţit legat prin naştere, familie, copilărie, învăţătură sau chiar prin menirea profesională şi socială.

 Citeste tot articolul |    14:05

Semnale editoriale (40)

Infinitul Brâncuşi

„În ciuda indiferenţei locale, drama Infinitul Brâncuşi şi-a continuat destinul ei fericit, fiind singurul spectacol românesc selectat de Institutul „Goethe” din Lisabona pentru Festivalul European de Artă Radiofonică on-line, acţiune culturală importantă a Uniunii Europene, realizată de Radioteleviziunea Portugheză RTP. Prin implicarea Institutului Cultural Român, piesa a fost tradusă în limba portugheză. Ulterior, RTP a asigurat traducerea în engleză. Francezii, ca de obicei, atenţi la tot ce ţine de memoria lui Brâncuşi, au tradus-o şi în limba lor. Şi se pare că seria traducerilor va continua...
Piesa constituie o abordare aforistică a ultimelor ore de viaţă pământeană a lui Brâncuşi. Şi aici lucrurile se leagă bine, Valeriu Butulescu fiind recunoscut de numeroşi critici şi comentatori ca un adevărat maestru al acestei specii literare, cele peste 2.000 de aforisme ale sale fiind traduse şi publicate pe toate continentele, în treizeci de limbi! Comentând formidabila circulaţie internaţională a aforismelor lui Butulescu, în Istoria literaturii române contemporane, criticul Alex. Ştefănescu o prezintă ca pe o „performanţă nemaiîntâlnită la un alt scriitor român!”
Ca dramaturg, Valeriu Butulescu a semnat zece piese de teatru, în majoritate jucate pe scene din ţară şi de peste hotare, dar cea definitorie pentru creativitatea sa scenică este şi va rămâne, după părerea mea, Pasărea de aur. În anul 2004, la Festivalul Naţional de Dramaturgie Românească de la Timişoara, Valeriu Butulescu a fost încununat cu premiul Uniunii Scriitorilor din România pentru creaţie dramaturgică originală...”
Vasile Ponea
(Infinitul Brâncuşi, Valeriu Butulescu,
Editura Măiastra, Târgu-Jiu, 2009)

Astrolab pentru Steaua Morgana

„De ce străvechiul instrument, investit cu virtuţi aproape magice? Astrolabul lui Hiparc din Miceea este primul instrument permiţând determinarea punctului, a poziţiei în care se află la un moment dat neostoitul navigator. De ce stea? Pentru că este vorba de o dublă determinare – pe de o parte una concretă, poziţionând steaua „fenomen”, iar pe de altă parte una abstractă şi metafizică, vizând steaua absolută, „numenală”.
Tânărului Silviu Doinaş Popescu aceasta din urmă îi apare acum ca o proximitate dureros de viu trăită, gata de a fi atinsă cu mâna, dar, asemeni irezistibilei Morgana, mereu mutându-se dincolo de coama următoarei dune din deşertul existenţial.
Dar întrucât instrumentul, direcţia vectorială de urmat şi ţinta lungii călătorii există, nu ne îndoim că – în ciuda dificultăţilor ei şi a stoicismului său manifest – Silviu Doinaş are de partea sa şi timpul, şi şansele de a atinge limanul întrezărit de filosofia lui Hans Urs von Balthasar, liman prefigurat de entitatea omogenă Unic/Minune/Sacru/Splendoare...”
Virgil Bulat (Astrolab pentru Steaua Morgana, metaroman poematic, Silviu Doinaş Popescu, ediţia a II-a, Editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 2010)

Culegere de folclor


„Autoarea acestei culegeri, Marcela Brătulescu-Găină, de obârşii sută la sută ţărăneşti, este, la fel ca mama domniei sale, culegătoare, dar şi autoare de texte literare scrise în dulcele stil al versului şi melosului nostru popular gorjenesc. Lecturând conţinutul acestui volum, cred cu convingere că Marcela Brătulescu-Găină nu se înscrie în tabăra acelor făcători de texte stângace, pline de asonanţe şi de rime sparte, plate şi inexpresive, scrise de lăutari sau de nevestele lor, textieri/ere ad-hoc, la comandă şi pentru vreun cântec scornit de dirijorul X sau de interpretul Y. Domnia sa scrie din respect şi din dragoste pentru melosul popular, dar şi din nevoia de a-şi slobozi sufletul şi mintea de trăirile, de gândurile şi de sentimentele legate de tot ce o înconjoară şi cu care relaţionează în microcosmosul său personal”.

Prof. Viorel Gârbaciu
(Culegere de folclor, Marcela Brătulescu-Găină, Editura Măiastra, Târgu-Jiu, 2010)

 Citeste tot articolul |    14:01

Premiile Festivalului Internaţional „Lucian Blaga” Lancrăm, Alba, ediţia a XXX-a, 7-8 mai 2010

Şi la această ediţie, cu participanţi mai mulţi decât la ediţia precedentă, înscrişi la acest concurs, printre care şi gorjeni, au fost acordate următoarele premii: Premiul „Lucian Blaga” – Eugen Simion; Premiul „Alma Mater” – Mircea Popa; Premiul pentru exegeză filosofie – Zenovie Cârlugea; Premiul pentru exegeză, Poezie – Ion Buzaşi; Premiul pentru exegeză, Dramaturgie – Constantin Cubleşan; Premiul pentru traducerea operei blagiene – Societatea de poezie în limbile celtice, romanice şi slave ARADOS, Poznan, Polonia; Premiul pentru traducerea operei blagiene: - Ion Miloş; Premiul pentru diplomaţie culturală – George G. Potra; Premiul „Biblios” – Vasile Ţâra; Premiul pentru editarea operei blagiene – Ed. Ars Longa; Premiul Fundaţiei „Lucian Blaga” Sebeş – Asociaţia Culturală „Juan Ramon Jimenez-Lucian Blaga” Camarma de Esteruelas.
Plachete de excelenţă: Nicolae Mareş, Ion Floroiu, Ion Brad, Alexandru Popescu, Zoia Elena Deju, Valer Popa, Achim Mihu, Mircea Ghiţulescu, George Corbu, Doina Iarcuczewicz, Micheal O Conghaile, Diarmund Johnson, Eugeniu Nistor.

 Citeste tot articolul |    13:56

<< Primul < Inapoi [1 / 7] Inainte > Ultimul >>