Ultima oră

RSS Display

Şanse pentru comunitatea rurală

Ministerul Muncii a continuat lansarea de noi proiecte finanţate prin Fondul Social European, proiecte care să vină în sprijinul persoanelor din mediul rural, dar şi al şomerilor cărora le vor oferi personal mult mai calificat care să-i îndrume pe piaţa muncii, iar pe de altă parte- condiţii mai bune de a-şi selecta singuri ofertele de pe piaţa naţională şi europeană a forţei de muncă.

Proiectul S.C.O.R. “Şanse pentru comunitatea rurală” are ca obiectiv susţinerea persoanelor din mediul rural, care vor să demareze mici afaceri independente şi au nevoie, pentru asta, să-şi dezvolte competenţele şi abilităţile antreprenoriale.
Proiectul este menit să revitalizeze meseriile tradiţionale care încă se mai practică prin anumite zone ale ţării, dar au nevoie de o atenţie sporită din partea noastră pentru a nu dispărea. Şi avem aici în vedere micii meşteşugari - cei care mai sunt interesaţi de artizanat, de olărit, de prelucrarea lemnului, realizarea de ţesături, articole de fierărie, împletituri din pănuşe sau nuiele. 

 Citeste tot articolul |    15:16

„O scrisoare pierdută”... intenţionat

Prima dată, anul trecut, când am găsit-o în cabina telefonică de lângă sediul Romtelecom, cea dinspre Primăria municipiului Târgu-Jiu, am crezut că cine ştie cine a uitat-o acolo, pe etajera cabinei. Apoi, citind-o, am realizat că era vorba de o strategie adoptată de un dascăl gorjean, Ghiţu Amuliu, pe care, din păcate, îl cunoşteam destul de bine, care încerca să defăimeze un coleg de breaslă de la acelaşi liceu unde preda şi el, dar să şi justifice nişte bani din salariu pe care nu i-a mai dus acasă.

Recent, am găsit încă un exemplar în cabina de telefon de lângă farmacia Secofarm din B.dul Ecaterina Teodoroiu, semn că actul era multiplicat în mai multe exemplare şi „uitate” prin cabinele telefonice din oraş. Textul actului în cauză are adăugate câteva rânduri, scrise de mână şi subliniate cu roşu, cu următoarele precizări: trimite-o la adresa (...); a furat banii!

 Citeste tot articolul |    15:15

Ce mai fac primarii Gorjului

Primarul din Bâlteni, Vasile Vlăduleanu, pare să nu simtă criza financiară. După cum ne spune…”criza financiară nu se regăseşte la Bâlteni decât în bugetul local şi în buzunarul cetăţenilor”. În rest…peste tot de-a lungul şi de-a latul comunei se lucrează, ba la drumuri, ba la alimentarea cu apă…Duminica trecută s-a pus piatra de temelie, în prezenţa Mitropolitului Irineu al Olteniei, la construirea unei biserici ortodoxe noi în satul Moi, cu hramul Sfinţilor Voievozi Mihail şi Gavril. Marea majoritate a lucrărilor sunt realizate prin diverse proiecte de finanţare, aprobate prin programe guvernamentale. Primăria Bîlteni încearcă să se folosească cât mai puţin de banii bugetului local, care şi aşa sunt puţini.

 
 
Drum “greu” până la Bâlteni
Cei care circulă frecvent cu maşina pe drumul de la Rovinari la Bâlteni, înjură întotdeauna printre dinţi gropile şi semafoarele la care trebuie să oprească destul de des datorită lucrărilor la DN 67. Primarul comunei Bâlteni spune că “viteza de execuţie a lucrărilor pe raza comunei este destul de mare, iar dupa discuţiile avute cu reprezentanţii firmei spaniole care lucrează la porţiunea de drum de pe raza comunei, am convingerea că, dacă nu până la sfârşitul acestui an, în cel mai rău caz până în primăvara anului viitor, lucrările vor fi finalizate”.
Cât despre nemulţumirile oamenilor din comună, primarul Vasile Vlăduleanu spune că a încercat să fie un mediator între firma FCC şi locuitorii din zonă. Recunoaşte că în momentul actual toată comuna este vraişte, dar atunci când se va finaliza proiectul de reabilitare, comuna Bâlteni va avea un drum naţional de talie europeană, asta însemnând: şanţuri betonate, poduri betonate, alei pietonale, drum european. De asemenea, conform proiectului, toate utilităţile (gaze, apă, curent) sunt mutate din mijlocul drumului, unde se aflau, cu până la 8 metri spre proprietăţile cetăţenilor.
Până la terminarea lucrărilor, ne-a spus primarul, lumea îndură…sunt zile când datorită lucrărilor oamenii nu au apă, nu au gaze, dar… finalizarea lucrărilor contează foarte mult pentru comunitatea noastră.

 Citeste tot articolul |    14:02

Interesul poartă fesul... Dar ce fac pietonii?

Cam aşa se întreabă cetăţenii, mai ales cei din cartierul Dacia, când peste noapte s-au trezit cu aleea de acces din faţa cinematografului, dintre cele două spaţii verzi, pur şi simplu blocată de ditamai banerul publicitar al unei firme de telefonie mobilă. Că l-au pus legal sau nu, plătind sau nu taxele aferente, acest lucru mai puţin ne interesează. Cei care l-au instalat, bănuim că s-au conformat unui ordin. Nu era treaba lor să vadă şi efectul unor astfel de demersuri, cum la fel de bine nu a luat seama nici cel care a supravegheat instalarea mega-banerului, încât nici nu terminaseră lucrul că cetăţenii au început să circule prin spaţiul verde. Ca să nu mai amintim de cei cu copii în cărucioare.

Era chiar aşa de greu să realizeze acest lucru încât să fi instalat panoul chiar în vecinătatea cabinei telefonice din apropiere? Chestie de un metru şi ceva. De fapt, în rândurile de faţă vorbim despre lucruri sfinte ce aparţin de domeniul public şi al bunului simţ. Cine să le mai ia în seamă, când sunt alte probleme mult mai importante? Hai să fim serioşi şi să nu mai venim cu astfel de poveşti de adormit copiii! Căci în ziua de azi nu se mai face nimic, în sensul bun al cuvântului, profitându-se de marea brambureală ce domneşte în ţară. Trăim doar în România, ce ne mai miră.

 Citeste tot articolul |    03:50

Oglinda retrovizoare Ciubucul - o neghină greu de stârpit

Era o vreme când îţi era şi groază să călătoreşti cu mijloacele de transport în comun puse la dispoziţie de unele societăţi, care numai transport nu se putea numi. Mizerie, înghesuială, claie peste grămadă, copii mici, transpiraţie, înjurături, hurducăneli prin gropile asfaltului, bagaje peste bagaje, miros de gaze de la motoarele vechi solicitate la maxim, la care se mai adăuga şi mojicia şoferului, acesta dovedindu-şi din plin apucăturile de neam de manivelă. Astăzi, trebuie să recunoaştem, aceştia s-au emancipat, ţinând pasul cu societatea, în sensul că s-au şmecherit, ducând-o bine, având pe mâini maşini mai bune, însă şi mitocănia a făcut progrese, devenind rafinată, de prost gust, inconfundabilă.

Din păcate, însă, indiferenţa călătorilor a rămas aceeaşi. Nimeni nu mai zice nimic, mulţumiţi că au maşină la dispoziţie, pe unele trasee şi din jumătate în jumătate de oră. Chiar dacă şoferul nu eliberează bilete de călătorie. La aceştia criza prin care trece ţara nu se resimte. Ce fac organele de control şi mai ales patronii societăţilor de transport private? Dacă actuala guvernare este pusă pe tot felul de găselniţe, îngheţând salariile şi pensiile, reducând până şi perioada de maternitate acordată femeilor sau restructurând sute de mii de locuri de muncă, dar nu din rândul celor înstăriţi, ci din cel al amărăştenilor tot mai disperaţi – de ce nu se intensifică controalele în toate domeniile, pentru a se mai rotunji bugetul şi aşa destul de pricăjit? Înseamnă că organele de control nu-şi fac datoria, încasându-şi salariile pe degeaba, fără a le justifica. Dar cine să-i tragă la răspundere? Explicaţia este simplă – trăim în România!

 Citeste tot articolul |    03:48

Pilula amară Ce dor mi-e de hingheri!

Credeam că patrupedele comunitare sunt pe cale de dispariţie, dar m-am înşelat. Cei care au dispărut însă, spre bucuria maidanezilor, au fost hingherii, cine ştie prin ce împrejurări. Acum câţiva ani, nu prea mulţi, când ateriza în cartier duba feţelor palide, cu laţurile fluturând în vânt, întreaga suflare a câinilor îngheţa, ascunzându-se prin cine ştie ce cotloane cu coada între picioare. Eram convins că aceştia ajunseseră să recunoască până şi motorul hârbuit al maşinii de la ecarisaj. Scenele de urmărire şi vânătoare parcă erau desprinse din filmele cu indieni, nelipsind din recuzită sârmele acelea grosolane şi primitive, cu care strangulau vânatul, şi mai ales urletele lor de durere. La care se mai adăuga oprobiul public, ziua în amiaza mare, când printre martorii oculari se numărau şi minori mai mititei marcaţi de asemenea grozăvii.

 Citeste tot articolul |    03:46

<< Primul < Inapoi [4 / 4] Inainte > Ultimul >>