Home · Comunitate · Noua biserică îşi aşteaptă credincioşii cu uşile deschise

Ultima oră

RSS Display

Noua biserică îşi aşteaptă credincioşii cu uşile deschise

În anii trecuţi, când s-au pus bazele construirii acestei biserici, bucuria a fost nespusă, atât din partea militarilor în termen, cât şi a cadrelor militare din cadrul Garnizoanei Târgu-Jiu şi nu numai. Apoi, urmare desfiinţării serviciului militar obligatoriu, garnizoana a fost desfiinţată, rămânând biserica, o adevărată perlă a acestor sfinte lăcaşuri de cult, care şi-a urmat menirea, fiind vizitată de tot mai mulţi credincioşi, la ea având acces nu numai militarii unităţilor învecinate, ci şi persoanele civile.
Cine trece prin dreptul acestei construcţii impunătoare, se simte atras într-acolo de o tainică chemare şi credinţă, de a păşi peste prag, ca o apropriere de Dumnezeu şi o curăţire a trupului şi sufletului, aflând aici şi pacea şi liniştea atât de binefăcătoare pe care nu le afli în alt loc decât în Casa Domnului, în care eşti întotdeauna binevenit.

În scurtul nostru pelerinaj, preotul militar Constantin Măgdoiu a avut amabilitatea să ne prezinte pe scurt istoricul acestui minunat lăcaş de cult, pentru cei interesaţi să cunoască asemenea lucrări, însă, aşa cum am recunoscut mai târziu, impresionaţi de decoraţiunile interioare, cuvintele sunt de prisos, chiar devi mut de uimire, încât imaginile surprinse de obiectivul nostru de filmat sunt mult mai sugestive.


„Credincioşii caută locul în care se regăsesc”

„Biserica a fost sfinţită anul trecut, pe 23 august, la şapte ani şi jumătate de la sfinţirea locului şi punerea pietrei de temelie. Biserica poartă hramul Adormirea Maicii Domnului şi Sfinţii Martiri Brâncoveni. Cine nu ştie că poporul român este singurul neam care are martir un principe al său, singurul principe european care şi-a dat viaţa pentru credinţă, acesta fiind Constantin Vodă Brâncoveanu, dimpreună cu cei patru fii ai săi şi cu cumnatul său Stolnicul Enache. De aceea am ţinut să punem pe placa de sfinţire şi pe pisania acestei biserici şi să rămână în pomenire veşnică în această biserică şi numele Brâncovenilor.
Ea este gândită ca lăcaş de cult pentru nevoile spirituale ale militarilor din Garnizoana Târgu-Jiu dar, ca orice biserică a militarilor, ea este deschisă tuturor credincioşilor care vor să se reculeagă aici şi vor să se roage, conform tradiţiei şi celor sfinte, într-o biserică. Este construită prin contribuţia benevolă a cadrelor militare din judeţ. Dar sumele strânse de la aceştia, din solda lor, vă daţi seama că, faţă de valoarea finală, a fost mică şi aici au contribuit foarte mulţi agenţi din judeţ, dar şi din ţară. Au contribuit substanţial Consiliul Local şi Primăria Municipiului Târgu-Jiu, Consiliul Judeţean, Guvernul României, dar şi Secretariatul de Stat pentru Culte. De peste tot, unde am aflat înţelegere, am obţinut sume însemnate de bani. Şi la ora asta mai avem ceva datorii, dar cu ajutorul lui Dumnezeu sperăm să depăşim şi acest moment, încât să ne bucurăm cu toţii de acest sfânt lăcaş.
În ceea ce priveşte pictarea exterioară, ca orice pictură, s-a constatat de-a lungul secolelor, că este expusă intemperiilor şi nu rezistă în timp. Singura „pictură” (în ghilimele, fie spus) care se poate aplica la o biserică, în exterior, ce poate dăinui, este mozaicul. Însă este extrem de scump. Nu este cazul şi la noi. Biserica trebuie pictată în interior. Ce mai dorim, şi dacă Dumnezeu ne va ajuta şi ne va binecuvânta, este să facem vitralii frumos colorate.
Credincioşii care trec pragul acestei biserici sunt din municipiul Târgu-Jiu. Vin din diferite cartiere. Culmea este că nu vin cei de peste stradă! Deci oameni care..., cum îşi manifestă fiecare sentimentul de credinţă, în felul său şi în locul unde el se regăseşte. De aceea şi în viaţa monahală vedeţi că sunt călugări care îşi duc viaţa monahală într-un periplu continuu, până la un moment al vieţii lor. Se duc pe la mai multe mânăstiri, până când ei simt acea atracţie tainică şi chemare. Aşa şi aici. Biserica este deschisă tuturor oamenilor credincioşi. Nu se intră cu legitimaţie de militar, lăcaşul nefiind numai al militarilor. Dar ea este în patrimoniul armatei. Armata plăteşte utilităţile  şi pe preot...” ne-a spus părintele Măgdoiu în periplul nostru.

Ion Şoldea

   09:21

Da o nota acestui articol

5 Nota:~ 5 din 1 voturi.