Folclorul gorjenesc a contribuit la Includerea Doinei pe lista UNESCO

Luaţi de valul politicii şi apăsaţi de criza economică, am trecut nepăsători peste un eveniment mondial privind cultura românească. ,,Doina”, element de patrimoniu cultural imaterial  reprezentativ pentru teritoriul ţării noastre, a fost acceptată pe lista Reprezentativă de Patrimoniu Cultural Imaterial al UNESCO,  adoptată la sesiunea Comitetului Interguvernamental pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Intangibil, care a avut loc la Abu Dhabi în perioada 28 septembrie-2 octombrie 2008. România mai are un singur element în acest patrimoniu, înscris în anul 2005, ,,Ritualul Căluşului”, şi intrat direct în rândul capodoperelor imateriale ale umanităţii, anul trecut.

Gorjul, contribuţie însemnată la alcătuirea documentaţiei

Comisia naţională pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial din cadrul Ministerului Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional, condusă de Sabina Ispas, director al Institutului de Etnografie şi Folclor ,,Constantin Brăiloiu”, precum şi cei trei cercetători implicaţi în proiect, au ales ca zone reprezentative ale doinei Gorjul, Doljul şi Maramureşul. Astfel, în cursul anului 2008, ei s-au oprit în comunele Runcu (Gorj), Goicea (Dolj), Lăpuş şi Cupşeni (Maramureş). Ei au înregistrat 15 rapsozi doinind, alcătuind un film-document de 13 minute. Din arhive şi din fondurile de carte rară au fost scoase documente  care dovedeau atestarea doinei, la dosar fiind ataşate 10 fotografii, două CD-uri audio, două hărţi şi o carte în două volume.
Contribuţia Gorjului, vatră folcloristică cu tradiţii, a fost semnificativă la acest demers. În film se reaminteşte că folclorul muzical din Gorj a fost studiat încă din anii 1940 de etnomuzicologul Constantin Brăiloiu. El a remarcat bogăţia stucturilor muzicale ale Gorjului. Alături de Maria Lătăreţu, cu ,,Mă uitai spre răsărit”, apar în filmul-document reprezentanţii de astăzi ai folcloristicii gorjeneşti. Din Runcu duce tradiţia doinei mai departe Ana Sava, care spune că a moştenit doinitul de la mama sa. O însoţeşte mai tânăra Maria Beatrice Băndoiu, din Copăcioasa-Scoarţa, solistă deja, obişnuită cu premii la festivaluri de muzică populară.  La realizarea filmului a contribuit şi Aurelia Ciulei, prin voce şi chitară, alături de taraful ,,Rapsozii Gorjului”, condus de soţul său, Nicolae Ciulei, solist instrumentist  la vioară. Reamintim că acest taraf este un remarcabil continuator al tradiţiilor folcloristice gorjeneşti, membrii trupei provenind de pe valea Bistriţei, fiind un continuator ai tarafului lui Ioniţă Ţambu din Teleşti. Dealtfel, Aurelia Ciulei şi Anişoara Ţambu sunt fiicele cunoscutului violonist. Acestora li se alătură Decebal Cuşlea (braci) şi Pantelimon Pobirici (contrabas).

Peste trei ani ,,raportul Doinei”

Din momentul includerii Doinei pe Lista Reprezentativă a UNESCO, în următorii trei ani cultura românească trebuie să îndeplinească toate condiţiile impuse pentru ca aceasta să rămână definitiv în acest patrimoniu. Concret, statul trebuie să-i încurajeze atât pe interpreţii de doine cât şi pe specialiştii care se ocupă de studiul ei . Măsurile avute în programul de protejare a Doinei sunt de natură administrativă, de salvgardare, de implicare ca comunităţilor,  a grupurilor şi a persoanelor fizice interesate de a asigura Doinei un element al patrimoniului cultural intangibil. Acestora trebuie să li se asigure cele referitoare la transmiterea de cunoştinţe şi abilităţi necesare pentru a proteja Doina, precum şi măsuri referitoare la cooperarea internaţională.

Gheorghe Băleanu

   17:14

Da o nota acestui articol

Nota:~ 5 din 1 voturi.

1 2 3 4 5