Arderea miriştilor nu trebuie interzisă!

În ultimii ani, agricultura s-a confruntat cu fenomenul de secetă excesivă, ceea ce i-a determinat pe mulţi specialişti să adopte şi să propună, la rândul lor, sistemul de lucrări minime ale solului. Resturile vegetale tocate şi încorporate în sol s-au dovedit o reală problemă. O abordare curajoasă a posibilităţilor de ardere a miriştilor o prezentăm în cele ce urmează, din partea unor întreprinzători mai îndrăzneţi.
Încorporarea, an de an, a unui volum mare de masă vegetală în stratul de sol cuprins între 20 şi 25 cm face ca patul germinativ pe această adâncime să fie alcătuit preponderent din resturi vegetale, ceea ce afectează răsărirea plantelor, conducând la o mare uniformitate în special la seminţele mici. Umiditatea extrem de redusă din sol împiedică procesele de descompunere a materialului biologic (resturile vegetale), astfel încât, la această dată, se regăsesc aproape intacte porţiuni de tulpini ale culturilor de acum doi sau trei ani. Fitosanitar, ne confruntăm, an de an, cu o problemă: imposibilitatea întreruperii ciclurilor biologice de dezvoltare ale dăunătorilor şi patogenilor culturilor pe care le practicăm, deoarece aceste cicluri de dezvoltare sunt legate de sol şi de resturile vegetale din sol. S-au creat, în timp, rezerve mari de boli şi dăunători în sol. Deşi avem programe de tratamente fitosanitare pentru fiecare cultură şi aplicăm aceste tratamente, nu reuşim să reducem numeric rezervele biologice ale agenţilor de dăunare. În consecinţă, an de an, se înregistrează, în culturi, prezenţa bolilor şi dăunătorilor specifici peste PED, ceea ce ne aduce, în mod sistematic, pagube.
Faţă de cele prezentate, considerăm o necesitate arderea miriştilor şi distrugerea în acest mod a tuturor rezervelor de spori de ciuperci parazite şi dăunători care ne infectează culturile şi ne compromit programele susţinute de tratamente fitosanitare. Prin arderea resturilor vegetale ale culturilor de câmp, nu se produce degradarea solului, deoarece materialele vegetale (paie, tulpini, frunze uscate) au o putere calorică deosebit de scăzută faţă de alţi combustibili. Aceasta cu atât mai mult cu cât aprobarea pentru ardere s-ar putea da pentru miriştile cu paie tocate şi nu cu paiele în brazde (prin a căror ardere s-ar putea pricinui neajunsuri în biologia naturală a solurilor). (Din motivaţiile ing. Florentina Pascal, inspector Unitatea Fitosanitară Brăila şi ing. Lucian Buzdugan, director general SC TCE 3 Brazi. În numărul viitor vom reveni şi cu alte opinii, reacţii şi chiar un punct de vedere din partea ISU).

T. Diţescu

   05:11

Da o nota acestui articol

Nota:~ Articol nenotat

1 2 3 4 5