Home · Agricultura


Agricultura văzută prin ochelarii finanţiştilor

Guvernanţii uită că agricultura a fost cea care a scos România din situaţii dificile. Lucru pe care îl poate face şi acum. Dacă se vrea. O abundenţă de hrană în ţară ar avea avantajul să reducă sumele cheltuite pe importuri şi chiar să aducă bani din exporturi. Pe de altă parte, agricultura este un sector economic capabil să obţină capital din absorbţia fondurilor europene. Dacă guvernanţii ar fi conştienţi şi ar asculta părerile specialiştilor în domeniu, ar realiza că agricultura poate deveni în scurt timp domeniul cel mai fertil pentru investiţii. Tot aşa de bine ar realiza că producţia din acest sector ar avea efect de antrenare şi în alte ramuri economice. De aceea, statul trebuie să-i susţină pe agricultori. Dar pentru asta lucrurile trebuie luate în serios, cu competenţă şi, mai ales, cu bună credinţă. Nu de ochii lumii! Iar băncile, care creditează societăţile agricole, să nu mai perceapă garanţii de 300-400%! Căci cei mai mulţi agricultori nu-şi permit acest lucru (lux) pentru a accesa un credit.
Pe micii fermieri cine îi ajută?

 Citeste tot articolul |    04:57

Apel pentru salvarea ţăranilor

Ţăranii au ieşit şi în stradă... la oraş. Procesatorii de lapte cu lapte, apicultorii cu albinele, crescătorii de animale cu animalele, alţii cu purcei, căţei şi cu ce au mai avut ei prin ogradă. La ce fel de proteste mai pot să recurgă? I-a luat cineva în seamă? S-a înfăptuit vreo promisiune? Doar câţiva deputaţi şi senatori, făcând parte din comisiile pentru agricultură din Senat şi din Camera Deputaţilor, reunite în şedinţă comună, în ziua de 5 ianuarie a.c., având pe agendă Proiectul Bugetului Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pe anul 2010, au criticat unanim proiectul prezentat, considerând că sumele alocate sunt total insuficiente. În final, acest proiect a fost aprobat prin vot deschis cu numai două voturi contra.

 Citeste tot articolul |    04:56

Arderea miriştilor în condiţii de siguranţă

În numărul trecut, am prezentat câteva puncte de vedere ale unor specialişti în domeniu care pledau pentru posibilitatea de ardere a miriştilor. Articolul a generat păreri diferite în rândul cititorilor. Publicăm câteva dintre aceste opinii, precizând că autorii nu au pus în discuţie, în nici un caz, condiţiile cerute de lege pentru utilizarea focului deschis în cazul arderii miriştilor şi nu au ignorat măsurile de prevenire a incendiilor, pe care le vom prezenta în cele ce urmează. Vasile Paraschivu, Târgu-Jiu: „Sunt pentru arderea miriştilor. Tehnologia agricolă nu poate exista fără arderea unor focare de boli şi dăunători. Nu poţi să interzici ceva şi să nu aduci o alternativă. Cei care au interzis acest procedeu trebuie să propună o altă tehnologie. Sigur, trebuie să luăm toate măsurile împotriva eventualelor incendii”.
Cornel Ecobici, Motru: „Nu sunt de acord cu această măsură. În primul rând din cauza problemelor de mediu pe care le implică, iar în al doilea rând, nu mai este necesară o astfel de măsură pentru că, în prezent, au apărut utilaje performante care toacă resturile vegetale fără a mai fi nevoie de ardere. Mai mult, acest lucru contravine legislaţiei europene şi celei din ţara noastră. Cei care nu respectă această interdicţie pot chiar să-şi piardă subvenţiile de care beneficiază”.

 Citeste tot articolul |    21:30

Proiect de Lege privind împădurirea terenurilor degradate

Guvernul a adoptat, în şedinţa trecută, un proiect de lege privind împădurirea terenurilor degradate. Actul normativ reglementează atât cadrul general privind ameliorarea prin împădurire a terenurilor degradate, cât şi procedura de identificare şi delimitare a terenurilor degradate destinate împăduririi şi de constituire a perimetrelor de ameliorare.

Identificarea, delimitarea şi constituirea perimetrelor de ameliorare la nivelul localităţilor se fac de către o comisie stabilită prin ordin al prefectului, la propunerea directorului executiv al Direcţiei pentru agricultură şi dezvoltare rurală, a mai anunţat purtătorul de cuvânt al Guvernului. Comisia  va fi formată din:
- primarul comunei, al oraşului sau al municipiului, după caz, în calitate de preşedinte al comisiei;

 Citeste tot articolul |    21:28

Noi reglementări pentru accesarea fondurilor europene

Proiectele având ca obiect amenajări de îmbunătăţiri funciare realizare pe domeniul public sau privat şi pentru care proprietarul sau administratorul acestora asigură accesul liber la infrastructura realizată, vor putea fi finanţate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală, prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, a decis Guvernul printr-o Hotărâre adoptată în şedinţa de astăzi. Potrivit actului normativ, finanţarea publică nerambursabilă a proiectelor din categoria menţionată este de 100% din totalul cheltuielilor eligibile.
„Am dat posibilitatea ca şi pentru sistemele de irigaţii să poată fi accesate fonduri comunitare destinate dezvoltării agriculturii”, a declarat ministrul Agriculturii, Ilie Sârbu.

 Citeste tot articolul |    21:27

Arderea miriştilor nu trebuie interzisă!

În ultimii ani, agricultura s-a confruntat cu fenomenul de secetă excesivă, ceea ce i-a determinat pe mulţi specialişti să adopte şi să propună, la rândul lor, sistemul de lucrări minime ale solului. Resturile vegetale tocate şi încorporate în sol s-au dovedit o reală problemă. O abordare curajoasă a posibilităţilor de ardere a miriştilor o prezentăm în cele ce urmează, din partea unor întreprinzători mai îndrăzneţi.
Încorporarea, an de an, a unui volum mare de masă vegetală în stratul de sol cuprins între 20 şi 25 cm face ca patul germinativ pe această adâncime să fie alcătuit preponderent din resturi vegetale, ceea ce afectează răsărirea plantelor, conducând la o mare uniformitate în special la seminţele mici. Umiditatea extrem de redusă din sol împiedică procesele de descompunere a materialului biologic (resturile vegetale), astfel încât, la această dată, se regăsesc aproape intacte porţiuni de tulpini ale culturilor de acum doi sau trei ani. Fitosanitar, ne confruntăm, an de an, cu o problemă: imposibilitatea întreruperii ciclurilor biologice de dezvoltare ale dăunătorilor şi patogenilor culturilor pe care le practicăm, deoarece aceste cicluri de dezvoltare sunt legate de sol şi de resturile vegetale din sol. S-au creat, în timp, rezerve mari de boli şi dăunători în sol. Deşi avem programe de tratamente fitosanitare pentru fiecare cultură şi aplicăm aceste tratamente, nu reuşim să reducem numeric rezervele biologice ale agenţilor de dăunare. În consecinţă, an de an, se înregistrează, în culturi, prezenţa bolilor şi dăunătorilor specifici peste PED, ceea ce ne aduce, în mod sistematic, pagube.

 Citeste tot articolul |    05:11

Rusia se doreşte noul grânar al lumii

La recentul Forum cerealier mondial, desfăşurat la Sankt-Petersburg, unde au fost prezenţi reprezentanţi ai ministerelor agriculturii din 65 de ţări, alături de şefi ai unor organizaţii internaţionale, instituţii financiare şi numeroase asociaţii naţionale şi internaţionale ale agricultorilor, manifestare iniţiată de preşedintele rus Dmitri Medvedev, Moscova a dat de înţeles că Rusia doreşte să devină una dintre marile puteri cerealiere ale lumii şi chiar ţinteşte să devină grânarul planetei.
Preşedintele rus Dmitri Medvedev a declarat că „rezolvarea chestiunii pieţei cerealiere este una din temele cele mai importante legate de garantarea securităţii alimentare a planetei”. Potrivit Agenţiei ONU pentru alimentaţie şi agricultură (FAO), numărul persoanelor subnutrite în întreaga lume se apropie de un miliard, iar criza mondială ar putea înrăutăţi serios actuala situaţie.

 Citeste tot articolul |    05:10

Ministrul Agriculturii nu a primit nicio cerere pentru despăgubiri

Deşi au fost afectate de secetă peste 2 milioane ha din culturi

Evoluţia climatică din acest an, mai cu seamă din ultimele luni, a fost diferită de cea prognozată de meteorologi. Dar, chiar dacă seceta şi canicula nu au atins proporţiile anunţate, precipitaţiile insuficiente, cât şi alţi factori de risc – inundaţii, grindină, ploi torenţiale, temperaturi excesiv de scăzute, îngheţul târziu de primăvară – au afectat o mare parte din culturile agricole.
Dintr-o situaţie întocmită la Ministerul Agriculturii, a rezultat că peste 2 milioane ha au fost afectate de seceta excesivă, în 32 de judeţe. În conformitate cu Legea 381/2002, în cazul calamităţilor datorate inundaţiilor, temperaturilor excesiv de scăzute din perioada de iarnă şi secetei excesive, producătorii agricoli au dreptul să primească despăgubiri pentru pagubele care reprezintă peste 30% din recoltă. Procentul de despăgubiri este de 70% din cheltuielile efectuate de la însămânţare, până la momentul constatării pierderilor.

 Citeste tot articolul |    05:08

Grâul modificat genetic, din nou pe piaţă

Mari organizaţii de pe filiera grâului din SUA, Canada şi Australia, în prezent, testează piaţa în condiţiile crizei economice mondiale, dorindu-se ca producţia de grâu OMG să fie sincronizată. Încă de la începutul lunii mai a.c., reprezentanţii câtorva mari organizaţii din filiera grâului din Statele Unite, Canada şi Australia s-au pronunţat în favoarea cultivării grâului modificat genetic. Ei mizează pe un raport de forţe mai favorabil acestei culturi OMG pe plan mondial.

Problema cultivării grâului modificat genetic nu este câtuşi de puţin nouă. În anul 2000, gigantul Monsanto a început testele în câmp a primelor varietăţi de grâu modificat genetic cu o rezistenţă la erbicidul RoundUp. Situaţia s-a schimbat radical în anul 2009, în mare parte datorită crizei mondiale. Problema cultivării şi comercializării grâului îmbunătăţit genetic este readusă pe tapet cu forţe proaspete. Astfel, conform unui sondaj publicat recent şi realizat de Asociaţia americană a producătorilor de grâu, 76 la sută dintre agricultori au devenit favorabili culturilor de grâu modificat genetic. Mai mult, ei îşi pun mari speranţe în noile soiuri tocmai pentru că producţia de grâu tradiţional este mult mai puţin profitabilă decât alte culturi modificate genetic, cum ar fi porumbul sau soia.

 Citeste tot articolul |    04:11

„Sectorul avicol a fost eliminat complet de la accesarea fondurilor europene”

- declară preşedintele Uniunii Crescătorilor de Păsări din România, Ilie Van

Motivul acestei eliminări au constituit-o criteriile de selecţie stabilite de MinisterulAgriculturii din România în vederea modernizării fermelor agricole.
Ministerul Agriculturii a prevăzut acordarea fondurilor europene numai pentru păsările crescute în sistem extensiv, adică pentru cele din curtea omului. Crescătorii de păsări, nemulţumiţi de această departajare, au cerut ca prin Măsura 121 din PNDR, privind modernizarea fermelor, să poată accesa şi ei fonduri europene pentru fermele în care sunt crescute păsări pentru carne în sistem intensiv.
Ilie Van apreciază că măsura luată numai pentru păsările crescute în sistem extensiv constituie o descalificare profesională a Ministerului Agriculturii. „De trei ani aşteptăm să facem investiţii în acest sector şi, dacă nu vom reuşi nici anul acesta, din 2010 vom mânca numai carne de pasăre din import, în condiţiile în care în acest moment sectorul asigură 75% din consumul intern la carnea de pasăre şi 95% la cel de ouă.

 Citeste tot articolul |    19:55

Ministrul de Finanţe a promis

Într-o întâlnire, recentă, cu reprezentanţii FNPAR, LAPAR (din partea depozitarilor), FGCR (băncilor comerciale), Ministerului Agriculturii, Ministerul de Finanţe şi cei de la Asociaţia Română a Băncilor, Gheorghe Pogea, ministrul Finanţelor, a fost de acord cu propunerile acestora, promiţând să se angajeze în agricultură, aşa cum vrea să se angajeze el, nu aşa cum au făcut-o cei de dinaintea sa.

Participanţii au propus să se creeze un produs bancar numit produs de absorţie a fondurilor europene. Acesta trebuie realizat de către bănci pentru că, practic, celor care sunt pentru prima oară beneficiari ai unui proiect nu li se acordă credite, chiar dacă au garanţii 100% de la Fondul de Garantare, chiar dacă au primit un avans de 50% din partea nerambursabilă. Fiindcă băncile au considerat că aceştia prezintă un grad de risc ridicat.
Al doilea punct, s-a dorit finalizarea chestiunii certificatelor de depozit. S-a observat că lipsa certificatelor de depozit duce la nefiscalizarea produselor agricole. Samsarii profită de acest lucru, achitând cu banii jos, pe borderou, au o firmă-fantomă, vând cu TVA, pe care şi-l opresc odată cu adaosul comercial.
Astfel, pierde şi bugetul statului şi agricultorii. Cu certificatul de depozit, fermierul nu trebuie să vândă imediat cerealele, depunându-le în gaj la bănci şi ar primi banii, urmând să le vândă atunci când piaţa se reglează şi ar primi un preţ mai bun.
Al treilea punct a fost compensarea datoriilor pe care agricultorii le au la bugetul statului cu subvenţiile, pe care le au de primit. Penalităţile la bugetul statului sunt foarte mari, ajungând la aproximativ 35% pe an, iar fermierii primesc subvenţiile cu întârziere.
Ministrul Pogea a informat că s-a încheiat un adendum cu ministrul Agriculturii, iar cu 1 iului a.c. se vor face aceste compensări.

 Citeste tot articolul |    19:53

Comerţul exterior (şi intracomunitar) cu produse avicole

Carne de pasăre 

Anul acesta, pe trim.I, am importat 29,5 mii tone, faţă de 23 mii tone în trim.I 2008 (cu 28% mai mult);
* pe trim.I 2009 am exportat 3,3 mii tone carne de pasăre, faţă de 0,83 mii tone în trim.I 2008 (cu aproape 400% mai mult);
* în comerţul intracomunitar, exporturile valorice româneşti acoperă numai cu 17,8% din importuri, însă faţă de numai 6,5% în trim.I 2008;
* carnea din UE a fost importată cu 1.313,85 euro pe tonă, iar cea exportată de noi către UE la preţul de 1.667,o5 euro pe tonă;
* cele mai multe importuri din România provin din Olanda (31%) şi Brazilia (24%), dar şi din Ungaria (11%) sau Germania (9%);
* ne propunem ca în perioada următoare să egalizăm valoric comerţul intracomunitar cu carne de pasăre, pe măsura creşterii în ritm alert a producţiei de carne de pasăre în România.
 
Ouă consum
 
* importul de ouă este cu mult superior exportului datorită lipsei ouălor ţărăneşti în perioada de iarnă şi a producţiei scăzute de ouă din sectorul industrial. Nu sunt perspective pe termen scurt sau mediu de creştere semnificativă a producţiei industriale de ouă în România;
* cele mai mari importuri de ouă provin din Polonia (două treimi din total), urmată de Bulgaria, ţări care, totuşi au preţuri superioare al ouălor la producător, comparativ cu România. Nu ne provin ouă din Olanda, ţară cu cel mai mic preţ al ouălor la producător şi în acelaşi timp principala ţară exportatoare de ouă din UE, întrucât îşi dirijează exporturile către ţările vecine (Suedia, Danemarca etc.) unde se practică preţuri la producător de peste două ori mai mari decât în Olanda.

   19:49

31 iulie, ultima zi!

Până la sfârşitul acestei luni se mai pot depune la APDRP proiecte pentru investiţii în baza Măsurii 322 – Renovarea şi Dezvoltarea Satelor. Beneficiarii eligibili ai acestei măsuri sunt Asociaţiile de Dezvoltare Intercomunitară şi nu Consiliile locale ori Primăriile. Astfel, se pune accentul pe comunitatea ca întreg şi nu pe instituţia care implementează proiectul APDRP a luat hotărârea să accepte avizele, acordurile şi autorizaţiile, ca şi certificatele de urbanism emise anterior pentru Consiliile locale.

   19:48

În Ministerul Agriculturii va scădea numărul de posturi…

Pe agenda şedinţei de Guvern din această săptămână se află un proiect de modificare şi completare a HG nr.8-2009, privind organizarea şi funţionarea Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale. Noua organigramă are 679 de posturi, exclusiv demnitarii şi cabinetele acestora. Practic, ministerul va avea cu 136 posturi mai puţine faţă de organigrama HG nr.8-2009. În schimb, vor fi preluate 210 posturi de la centrele de dezvoltare rurală, respectiv câte 4-5 posturi de la fiecare judeţ. În cadrul ministerului nu vor avea loc disponibilizări, consilierul ministrului declarând că o parte din cele 136 de posturi sunt vacante. De asemenea, unii angajaţi vor putea fi transferaţi la alte instituţii din subordinea ministerului.

307 posturi la dezvoltare rurală

Direcţia generală de dezvoltare rurală – Autoritatea de management pentru PNDR va avea în total 307 posturi, inclusiv cele 210 preluate de la judeţe. Specialiştii preluaţi vor continua să lucreze în judeţe, la actualele locuri de muncă, sub coordonarea directorilor coordonatori adjuncţi pentru dezvoltare rurală.Personalul din domeniul dezvoltării rurale va fi plătit în proporţie de 80 la sută din fonduri europene. S-a înfiinţat Adminitraţia Antigrindină şi de creştere a precipitaţiilor. Este o instituţie publică cu personalitate juridică, subordonată ministerului, finanţată integral de la bugetul de stat. Are 67 de angajaţi, din care 22 în teritoriu.

 Citeste tot articolul |    20:55