PRIMARII COMUNELOR ŢĂRII DEZBAT VIITORUL ADMINISTRAŢIEI LOCALE

În perioada 2-9 august 2009, peste 250 de primari de comune din toată ţara, printre care şi reprezentanţii Gorjului, participă la Mamaia la lucrările Adunării Generale a Asociaţiei Comunelor din România (ACoR). Documentul principal supus dezbaterii îl constituie Pactul Naţional pentru Autonomie Locală, care prin cele şapte puncte ale sale vizează punerea în practică a unui set de măsuri menite să consolideze descentralizarea şi autonomia locală. ACoR propune modificarea Legii administraţiei publice locale şi a Legii pentru alegerea autorităţilor locale. De asemenea, se va stabili şi modul de lucru pentru elaborarea Agendei Comunelor din România-2010, ca document de analiză şi propuneri pentru toate partidele politice, precum şi pentru toţi factorii interesaţi în vederea elaborării politicilor publice privind dezvoltarea durabilă a satului românesc. În opinia participanţilor, descentralizarea administrativă trebuie să includă în acelaşi timp şi descentralizarea financiară. Primarii aduc în discuţie toate problemele comunităţilor rurale precum lipsa banilor pentru proiecte importante de infrastructură concomitent cu dificultăţile de accesare a fondurilor europene, de vină fiind documentaţia stufoasă şi birocraţia.

Reprezentanţii Gorjului la lucrări

La lucrările ACoR participă şi trei primari din Gorj. Contactat telefonic, primarul comunei Bustuchin, Ion Ciocea, prezent la Mamaia, îşi exprima supărarea că la ecest important forum participă numai trei edili gorjeni. Cu toate acestea, cei trei vor ridica factorilor de decizie toate problemele legate de comunităţile locale comunale şi în special cele cu care se confruntă comunele din Gorj. Ciocea e pregătit să interpeleze ministrul agriculturii privind faptul că, deşi a fost adopatat în 2008, Codul Silvic nu are încă norme metodologice de aplicare.Disperarea cea mare pentru micii proprietari de pădure este că ei trebuie să plătească 100 lei pe an pentru un hectar de pădure pentru pază, lucru ce îi face pe mulţi ţărani să nu poată lua lemne din propria pădure, pentru iarna care bate la uşă. O altă problemă ce va fi supusă dezbaterii de primarul gonjean este cea referitoare la Legea cadastrului care trebuie să clarifice şi să uşureze transferul legal de proprietate, având în vedere că actualii utilizatori ai terenurilor au titlurile de proprietate emise pe numele autorilor lor, părinţi, bunici sau străbunici. Ciocea va reaminti guvernanţilor şi faptul că de 20 de ani lipseşte Legea camerei agricole, organism fundamental al dezvoltării satului românesc.

La lucrările ACoR pe lângă preşedintele statului şi prim-ministrul României, sunt invitaţi şi miniştrii care conduc ministerele legate de viaţa satului. În caz că aceştia nu vor onora prezenţa la lucrări, trimiţându-şi aghiotanţii, Ciocea a declarat că toţi primarii prezenţi la forum vor iniţia o acţiune de protest. Acesta este un semn al seriozităţii cu care aleşii locali tratează prezenta întâlnire de la Mamaia.

CELE 7 ,,MINUNI” ALE PACTULUI NAŢIONAL PENTRU AUTONOMIE LOCALĂ

Reprezentanţii partidelor politice parlamentare şi ai structurilor asociative ale autorităţilor publice locale, printre care şi Asociaţia Comunelor din România, sunt ,,conştienţi, convinşi, preocupaţi, edificaţi, convinşi şi în deplin acord cu principiile izvorâte din Cartea europeană a autonomiei locale” de necesitatea punerii în practică începând cu 1 ianuarie 2010 a următoarelor obiective:

1. Modernizarea statului prin descentralizare, ceea ce nu determină înființarea de noi

instituții publice, ci doar aducerea structurilor statului către colectivitatea locală, către cetățean, care să răspundă nevoilor acestuia. Exerciţiul responsabilităţilor publice trebuie să revină autorităților administrației publice locale, ținând seama că acestea sunt cele mai apropiate de cetăţeni;

2. Consolidarea autonomiei locale în România, în sensul întăririi capacității administrative a autorităților administrației publice locale, pe de o parte, precum și a capacității financiare a unităților administrativ-teritoriale, pe de altă parte.

3. Elaborarea Codului finanțelor publice locale.

4. Recunoașterea capacității depline a autorităţilor administraţiei publice locale de a-și exercita iniţiativa în toate domeniile ce nu sunt excluse din cadrul competenţelor lor sau care nu sunt atribuite unei alte autorităţi.

5. Consultarea autorităţilor administraţiei publice locale în cursul procesului de planificare şi de luare a deciziilor pentru toate chestiunile care le privesc în mod direct.

6. Modificarea și completarea Codului familiei.

7. Modificarea și completarea Legii administraţiei publice locale, precum și a Legii pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, astfel încât:

a) alegerea consilierilor locali să se facă prin vot uninominal; este de notorietate că prin această modalitate se aleg acei oameni care se bucură de apreciere în colectivitatea locală și nu cei puși în capul listei;

b) ședințele consiliului local să fie conduse de către primar; această procedură asigură coerență activităților la nivelul autorității deliberative, primarul asigurând doar acele prerogative de conducere a lucrărilor ședințelor, fără să aibă drept de vot;

c) viceprimarul/viceprimarii să fie aleși de către consiliul local, atributul desemnării aparținându-i în exclusivitate primarului; această procedură creează formarea unei echipe pe lângă autoritatea executivă, reducând posibilitatea ca viceprimar să fie chiar contracandidatul primarului și, de aici, o perpetuă urmărire și neîncredere, cu consecințe negative în rezolvarea treburilor publice din unitatea administrativ-teritoriale;

d) revenirea, începând cu anul 2012, la numărul de consilieri locali stabilit prin Legea nr. 286/2006;

e) adoptarea oricăror hotărâri ale autorității deliberative cu majoritatea voturilor consilierilor locali în funcție;

f) stabilirea indemnizațiilor primarilor și viceprimarilor, precum și a salariilor secretarilor să aibă drept unic criteriu numărul locuitorilor din unitatea administrativ-teritorială și nu faptul că este comună, oraș sau municipiu, după aceeași regulă a stabilirii numărului de consilieri locali; de asemenea, se impune ca la dimensionarea indemnizațiilor să se aibă în vedere responsabilitatea fiecărei funcții pe fondul respectării unei ierarhii firești la nivelul unității administrativ-teritoriale, între diferitele categorii socio-profesionale;

g) remunerarea corespunzătoare și motivantă pentru întregul personal din administrația publică locală, în absența căreia nu se poate vorbi de performanțe și stabilitate în ceea ce privește resursele umane.

Am redat integral ultimul obiectiv al pactului pentru că acesta va genera discuţii aprinse între partide şi asociaţii, începutul făcându-l însuşi preşedintele ţării, Traian Băsescu, în prima zi a dezbaterilor: ,,Un lucru la care aş ţine tare mult să nu-l susţineţi esta ideea ca primarul să nu conducă lucrările Consiliului Local. Este un element fundamental de democraţie ca Executivul ales să nu fie şi şeful legislativului local….Dincolo de pact, cred că nu ar trebui să faceţi greşeala de a alege uninominal membrii Consiliului Local.

G. Băleanu

   05:38

Da o nota acestui articol

Nota:~ Articol nenotat

1 2 3 4 5