Home · Actualitate · Târgul MeÅŸterilor Populari din inima Cetăţii

Ultima oră

RSS Display

Târgul Meşterilor Populari din inima Cetăţii

Ca în niciun an, Târgul Meşterilor Populari, ţinut la Târgu-Jiu săptămâna trecută, a fost mai deosebit atât prin numărul tot mai mare al participanţilor, cât şi prin varietatea impresionantă a produselor expuse în standurile special amenajate la căsuţele gorjeneşti. De la tablouri şi iconiţe, mănăstiri şi alte obiective istorice machete, instrumente de cântat, vase de bucătărie cioplite în lemn, potcoave artizanale purtătoare de noroc, viori cu goarnă, cazane pentru ţuică, trăistuţe şi chimire, covoraşe şi perne de artizanat, mileuri, lumânări împarfumate, turtă dulce şi alte produse de patiserie, costume populare, jucării, casete pentru bijuterii, brăţări şi medalioane talisman, produse de olărit, ţesături şi cusături, bibelouri, ouă roşii inscripţionate şi multe altele care încântau ochii celor atraşi de frumuseţea lor.

Cei mai mulţi meşteri populari purtau cu mândrie costumele populare, reprezentative pentru fiecare zonă a ţării, întocmai unei cărţi de vizită, odată cu produsele specifice acestora. Nu au lipsit din standuri nici florile, mereu proaspete, viu colorate, şi atât de frumos expuse, prilej pentru tineri, în special, şi pentru bărbaţi, de a le oferi iubitelor, soţiilor, prietenelor sau persoanelor dragi o astfel de atenţie...

Arta meşterilor populari trebuie dusă mai departe

Animaţia centrului, muzica dată în surdină ca să nu-şi deranjeze vecinii, fiecare cu cântecele preferate, parfumul unor produse atrăgătoare, amabilitatea meşterilor populari faţă de vizitatori, prezentându-şi produsele sau oferindu-le pe cele alese de cumpărători, îţi amintesc de vremurile trecute şi acele bazare organizate prin Bucureşti, pe unele străduţe lăturalnice, cu tot felul de mărunţişuri, chiar şi din cele care nu te aşteptai să le mai zăreşti aici, la preţuri de nimica, suveniruri mai mult de însemnătate sentimentală.

Ce a surprins această ediţie a târgului, a fost tenta dată de târg internaţional, prin participarea meşterului popular Marin Collins, din Camerun, care a adus ceva nou pe piaţa acestor târguri ale meşterilor populari: tradiţiile poporului său şi, în general, cele ale ţărilor africane. Se speră ca la următoarele ediţii numărul acestora să fie mai mare.

Celor mai reprezentative standuri, cu cele mai frumoase exponate realizate de meşterii populari, li s-au oferit premii substanţiale în bani, iar o parte dintre ei, în număr de 20 de meşteri, au participat şi la micul târg organizat la Tismana, sâmbătă, de Ziua Sfintei Maria Mare.

Un fapt îmbucurător şi demn de toată lauda l-a constituit prietenia care s-a legat între meşterii populari, vizitându-se reciproc la standuri, mulţi cunoscându-se şi de la alte ediţii ale târgurilor din ţară, sau chiar prietenia cu unii târgujieni care au vrut să ţină legătura cu aceştia sau să obţină unele produse mai speciale, făcute pe comandă.

Perechi-perechi, grupuri-grupuri, cărucioare, biciclete, câini în lesă, vârstnici, muzică, mulţi aşezaţi pe bănci sau scaune, aglomeraţie în faţa standurilor, cei care cumpără sau numai privesc, ca şi cum ar căuta ceva anume, neâncumetându-se să plece cu mâna goală. Acelaşi tablou gălăgios, în diferite ipostaze ale zilei, dimineaţa, când de prin căsuţele de lemn abia deschise răzbate aroma proaspătă de cafea, când meşterii populari s-au prezentat la program, pentru a-şi întâmpina vizitatorii matinali; ora prânzului, când furnicarul creşte, în ciuda vipiei soarelui, care învăluie exponatele într-un halou miraculos, dându-le o frumuseţe mai aparte, aurindu-le şi încălzindu-le, ca şi cum ar prinde viaţă; şi ora amugului, care se lăsa uşor, ca o cortină peste oraş, după un spectacol reuşit, învăluind centrul luminat feeric, cu aceiaşi oameni, în acelaşi decor, al unei guri de rai, pe un picior de plai, aici, în inima Cetăţii din ţinuturile Jiului de Sus...

Arta meşterilor populari trebuie dusă mai departe cu orice preţ. Să ne mândrim că aceste tradiţii nu sunt altceva decât rădăcinile milenare ale acestui neam statornicit în această vatră străbună...



(I.Åž.)

   00:05

Da o nota acestui articol

0 Nota:~ Articol nenotat