Home · Actualitate · Raport asupra pandemiei cu virusul Influenza A(H1N1)

Ultima oră

RSS Display

Raport asupra pandemiei cu virusul Influenza A(H1N1)

Chicago, Illinois, Aprilie – Iunie 2009

Raportul asupra: Pandemiei cu virusul Influenza A(H1 N1) Chicago, Illinois, Aprilie – Iunie 2009, a fost publicat in 28 august 2009 în revista săptămânală „Morbidity and Mortality Weekly Report“ de către Departamentul SUA de Sănătate şi Servicii Medicale Umane, ca rezultat al investigaţiilor Centrelor pentru Controlul şi Prevenţia Bolilor (Chicago Department of Public Health-CDPH).
În data de 21 aprilie 2009 CDC raporteaza primul caz de infecţie cu serotipul pandemic al infecţiei virale cu Influenza A (H1 N1) pe teritoriul Statelor Unite. În data de 24 aprilie 2009, ca răspuns al tuturor acestor rapoarte, Departamentul de Sănătate Publică din Chicago, Illinois stabileşte sporirea supravegherii acestei infecţii.
Primele cazuri au fost identificate la data de 28 aprilie 2009.
Raportul sumarizează cazurile confirmate prin teste de laborator în perioada 24 aprilie – 25 iulie şi oferă date clinice şi epidemiologice pentru toate aceste infecţii dovedite clinic şi imunologic.
Datele globale ale cercetării se referă la 1557 cazuri confirmate de testele de laborator în data de 25 iulie.
Rata maximă de atac a fost observată la grupa de vârsta 5-14 ani (147 cazuri la 100.000 locuitori), rată care a fost de 14 ori mai mare decât cea a adulţilor din grupa de vârstă de peste 60 ani. Un total de 205 pacienţi (13%) au fost spitalizaţi, caz în care cea mai mare rată de îmbolnăviri a fost observată asupra grupei de vârstă 0-4 ani (25 per 100.000), urmată de grupa 5-14 ani (11 per 100.000). Aceste rezultate justifică orientarea strategiilor de sănătate publică asupra copilului şi adultului tânăr care au o rată disproporţionată de risc al contractării infecţiei urmată de spitalizare.
Comitetul de avizare a practicii de imunizare (The Advisory Committee on Immunization Practices-ACIP) recomandă ca aceste grupe populaţionale să constituie ţintele vaccinării cu vaccinul monovalent Influenza A (H1N1) 2009.
La 24 aprilie 2009, CDPH instituie alertarea medicilor şi responsabililor de sănătate publică din oraşul Chicago, recomandând testarea pentru virusul Influenza pentru toate persoanele cu afecţiuni de tip influenza (influenza-like illness – ILI) care au călătorit în Mexic ori provin din regiunile afectate din statele California şi Texas sau au fost în contact cu astfel de persoane cu 7 zile înainte de instalarea manifestărilor clinice.
La 26 aprilie 2009, CDPH şi alte departamente ale administraţiei oraşului Chicago au susţinut prima conferinţă de presă privind noutăţile pe această temă şi recomandă izolarea la domiciliu a persoanelor cu ILI.
La 28 aprilie 2009, CDPH primeşte primele patru rapoarte asupra persoanelor infectate A(H1N1) pe teritoriul oraşului Chicago, cazuri care au fost ulterior confirmate imunologic ca purtători de virus 2009 H1N1.
La 30 aprilie 2009, CDPH instituie alerta de depistare a virusului 2009 H1N1 datorită faptului că un număr mare de infecţii respiratorii au fost ulterior confirmate pozitiv pentru acest agent patogen.
Între 24 aprilie şi 15 mai, CDPH iniţiază o campanie de interviuri telefonice pentru persoanele raportate ca fiind posibile cazuri de ILI. Raportul standardizat al acestei campanii a cuprins date demografice, clinice şi epidemiologice. După această dată, datorită răspândirii pandemice a infecţiei, campania a fost întreruptă.
Între 24 aprilie – 25 iulie 2009 un total de 1557 cazuri confirmate de testele de laborator au fost raportate. Media de vârstă a fost de 12 ani la o plajă de pacienţi între 24 zile – 91 ani. Rata de atac maximă a fost observată la grupa de vârstă 5-14 ani (147 per 100.000) urmată de grupa 0-4 ani (113 per 100.000). Proporţia între sexe a fost găsită egală. În cazul a 433 pacienţi la care au fost disponibile toate datele, tabloul clinic a fost dominat de febră (315 pacienţi; 73%) şi tuse (295; 68%) urmate de disfagie (124; 29%) şi dispnee (64; 15%). Nu au fost disponibile datele asupra acuzelor gastro-intestinale (diaree şi senzaţia de vomă).
Dintre aceştia, 205 cazuri au fost internate. Vârsta medie a persoanelor spitalizate a fost de 16 ani (la o plaja a pacienturii de 24 zile – 91 ani). Referitor la proporţia grupelor de vârstă internate, vârful aparţine copiilor între 0-4 ani (25 per 100.000), urmaţi de copii cu vârste între 5-14 ani (11 per 100.000).
Datele aspra rasei şi etnicităţii relevă faptul că cele mai expuse categorii au fost pacienţii de culoare non-hispanici (9 per 100.000) urmaţi de pacienţii hispanici, asiatici şi locuitorii insulari din Pacific, fiecare cu o rată semnificativă (8 per 100.000) în opoziţie cu pacienţii caucazieni non-hispanici (2 per 100.000). Modelul de mai sus a fost constatat prezent inclusiv în cazul pacienţilor cu vârsta sub 14 ani. Referitor la toate aceste grupe etnice şi rasiale spitalizarea a fost observată ca fiind mai mare la copiii de vârsta 0-14 ani, în comparaţie cu pacienţii peste 15 ani.
Din cei 205 pacienţi spitalizaţi, 40 (20%) au fost repartizaţi serviciului de terapie intensivă, unde 9 pacienţi au necesitat ventilaţie mecanică asistată. Durata spitalizării s-a încadrat între 1 şi 11 zile, cu o medie de 2 zile pentru cei 97 de supravieţuitori care au avut disponibile atât datele la internare cât şi la externare. S-au raportat 14 cazuri (7%) de femei gravide, 177 de cazuri cu boli asociate preexistente dintre care 37(21%) cu diagnostic de astm şi 13 (7%) cu diagnostic de diabet zaharat.
La data de 24 august 2009, au fost raportate 7 decese atribuite virusului pandemic 2009 A(H1N1) incluzând o pacientă de 20 ani gravidă, o pacientă de 54 ani cu leucemie acută mieloidă, un bărbat în vârstă de 22 ani cu insuficienţă renală ce necesită dializă, un bărbat de 32 ani cu astm şi obezitate, un bărbat de 52 ani cu limfom, două femei care nu aveau istoric de maladie cronică în vârsta de 26, respectiv 47 ani. Oricum, compromiterea anterioară a funcţiei respiratorii a fost un factor determinant cert în cazul tuturor acestor decese.
Concluzii ale raportului CDPH:
În timpul celor 14 săptămâni acoperite de acest raport, au fost raportate 1557 cazuri de infecţie cu virusul pandemic influenza A (H1N1).
Rata maximă de atac, atât în cazul persoanelor spitalizate, cât şi a lotului total investigat, a fost confirmată la grupele de vârstă 0-4 ani şi 5-14 ani, în comparaţie cu o rată substanţial redusă la persoanele peste 15 ani.
Persoanele vârstnice, privite ca grup investigaţional, este posibil să fi beneficiat de imunizare preexistentă. Astfel, un studiu de anvergură medie relevă faptul că aproximativ 33% dintre adulţii peste 60 ani au fost detectaţi ca purtători de anticorpi cross-reactivi la virusul pandemic influenza 2009 A (H1N1), în comparaţie cu lipsa totală a acestora în cazul populaţiei juvenile. Un alt factor incriminat ar putea fi rata crescută de expunere în cazul adolescenţilor.
Din punct de vedere al grupării etnice şi rasiale, prevalenţa crescută la categoriile menţionate anterior se explică mai mult prin variaţiile de expunere decât prin diferenţele de susceptibilitate. Cu toate acestea, condiţiile patologice preexistente, ca astmul şi diabetul zaharat ce au prevalenţă crescută la populaţia hispanică şi de culoare, ar putea explica diferenţele semnificative raportate în cazul persoanelor spitalizate.
Numărul mare de cazuri raportate constituie în mod cert o problemă acută de sănătate publică, problemă care a condus la adoptatea de măsuri speciale atât din punct de vedere al popularizării globale (CDPH a trimis astfel 21 de mesaje de alerta via e-mail şi web-site către medicii practicieni, medicii de laborator şi inspectorii de sănătate publică şi a organizat patru conferinţe de presă), cât şi din punct de vedere al creşterii efective a supravegherii prin laboratoarele clinice. La jumătatea lunii iunie, cazurile raportate au scăzut substanţial, motivul fiind necunoscut, dar poate fi pus în legătură cu încheierea anului şcolar.
Datorită faptului că rata maximă de atac a virusului pandemic influenza 2009 A (H1N1) a fost depistată la populaţia juvenilă, CDPH intenţionează ca în viitorul apropiat să se focuseze pe strategii orientate în direcţia prevenţiei infecţiei, vaccinare extinsă, monitorizare continuă, diagnosticare precoce şi elaborare de programe educaţionale pentru populaţie.

dr. Costinel Popescu
MP – Boli Infecţioase

   06:56

Da o nota acestui articol

5 Nota:~ 5 din 3 voturi.